Pași înainte în medicină.

Ați auzit despre implantul cerebral care permite amputaților să miște individual degetele de pe proteze doar cu puterea gîndului? Da, cercetătorii de la Johns Hopkins University au reușit să creeze un divais care, implantat în creier, reacționează (fără nici un fel de antrenament!) la comenzile mentale de a mișca, pe rînd și separat, degetele unei proteze. Deja “puterea gîndului” făcuse posibilă mișcarea tuturor degetelor, simultan, dar aici e vorba de mișcat unul cîte unul.

Între timp, DARPA (Direcția de cercetări a armatei americane, cum ar fi) a finanțat un studiu al University of Melbourne în care s-a reușit introducerea în creier a unui dispozitiv destinat tot controlului mental al protezelor, însă de data asta treaba s-a făcut fără operație pe creier. Este vorba despre o jucărică precum un stent (ăla de se bagă în vasele de sînge ca să le susțină pereții), doar că ăsta are electrozi pe el. Cercetătorii îi spun “stentrod”. Se bagă printr-un vas de sînge din gît și ajunge la creier fără să-i mai spargi omului țeasta.

Stăm tot la creier, dar de data asta e o știre care va produce mii de șomeri: tot la Johns Hopkins University, la Bloomberg School of Public Health, cercetătorii au creat mini-creiere făcute din celule și neuroni umani. Iar cei care vor intra în șomaj sînt șoarecii de laborator, desigur. Mini-creierele sînt cam cît o musculiță, dar prezintă caracteristicile creierelor noastre și vor fi perfecte pentru testarea de medicamente. Vor putea fi produse în masă și sînt standardizate, Sînt făcute din celule stem reprogramate din celule de piele, pot fi custom-made, pentru a studia boli neurologice anume, manifestă comunicare electrofiziologică spontană și chiar mielinizează axonii, just like the real thing. Sînt și mai bune, pentru că noi nu sîntem niște șoareci-gigant, în așa fel încît rezultatele experimentelor cu ei să se potrivească perfect. Deci șoarecii-șomeri pot răsufla ușurați.

La Wake Forest Institute for Regenerative Medicine, cercetătorii au folosit un printer 3D pentru a produce urechi, mușchi și oase umane din celule vii. Pînă acum se mai printaseră organoide, mini-creiere sau mini-rinichi, pentru cercetări. Dar acum printerele 3D vor putea fi folosite pentru a obține “piese” pentru transplanturi, produse chiar cu materialul clientului. Celulele umane sînt amestecate cu plastic special și geluri care dau structura și care, odată efectuat transplantul, se dizolvă, lăsînd doar celulele vii.

Ultima e și cea mai tare (de-aia am lăsat-o pentru final). Ați auzit, deja, la știri despre succesul uriaș al unor cercetători de la Fred Hutchinson Cancer Research Center, în Seattle. Ei au folosit limfocite T modificate genetic pentru a ataca agresiv celulele canceroase și au reușit să ducă la remisie totală 94% din pacienții suferind de leucemie terminală din studiul lor. Este începutul sfîrșitului pentru cea mai sinistră dintre bolile care bîntuie omenirea.

Și toate știrile astea au venit doar în ultima lună. Vă spun, sîntem martorii unei revoluții.

Extrase din art  Trăim decenii de împliniri mărețe

 29 February 2016 Nic Sârbu - Catavencii