Acest interviu il
consider extreme de important pentru intelegerea fenomenului de degradare accentuata
a Romaniei:
-
deosebit de
impresionant prin claritatea si accentele cu care a diagnosticat starea
natiunii noastre;
- cu o
concizie apreciabilă in aratarea cauzelor promiscuitatii in care se “activează”
in politică si guvernare si degradarii morale a romanilor si mai ales a
conducatorilor Romaniei post socialiste.
Aurora Liiceanu (n. 1 august 1941, Basarabia) este o
specialistă română în psihologie, autoare
a unor lucrări în acest domeniu. A fost căsătorită cu scriitorulGabriel Liiceanu. a
lucrat în cercetare și a predat psihologie la diferite universități din
București, dar și la UQAM (Canada) sau EHESS (Franța). În prezent, este
cercetător senior la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin
Rădulescu-Motru” din cadrul Academiei Române.[Wikipedia]
Interviu AURORA
LIICEANU: „Corupția ține de specia noastră”
27
April 2016 Cristian
Teodorescu
Face parte din categoria celebrităților
discrete. Și, cu o modestie neverosimilă, Aurora Liiceanu crede și azi în
misterul sufletelor noastre, de care se apropie cu prudența unui detectiv care
știe că nu există două cazuri la fel.
Cristian Teodorescu: De ce fură politicianul român care fură?
Aurora
Liiceanu: Indiferent dacă este
politician sau nu, ....Individul poate fi atras de hoție prin structura lui –
pulsiuni, frustrări etc. –, prin valorile lui, prin etica lui. Dacă ne referim
la context, putem spune că la noi există legi care permit hoția – fie că sînt
redactate incoerent sau confuz, din incompetența celor care le scriu, fie că în
mod special se caută ambiguitatea care lasă loc interpretărilor ce duc la hoție
–, dar nu există mecanisme de control care să funcționeaze. Resursele umane
sînt selectate astfel încît indivizi coruptibili devin controlatori. Cîți
paznici nu intră în combinații cu hoții?..... Ar trebui amintit că la noi se
valorizează pozitiv individul care știe să se descurce, care este hoț, pentru
că el intră ca gîsca prin apă și nu se udă. Asta înseamnă să te descurci.
Politicianul român fură pentru că, în general, caută puterea ca să fure.
Altfel, de ce nu sînt marginalizați hoții, ci, dimpotrivă, sînt băgați într-o burka protectoare, iar noi,
poporul, sîntem certați că generalizăm. ”Majoritățile morale” rămîn, dar se
schimbă moralitatea.
C.T.: De ce nu se astîmpără cînd vede ce pățesc confrații lui luați la
întrebări de DNA?
A.L.: Hoția este ceva care are
propria ei viață. În general e lungă, longevivă, politicienii noștri nu se
astîmpără din două motive, cred. Sau poate sînt mai multe. În primul rînd ar fi
faptul că un ”încă” funcționează la ei, așa cum Noica spunea că există – la
femeile foarte frumoase, care sînt surprinse de faptul că frumusețea e
perisabilă, evident, un anume fel de frumusețe, să zicem fizică și la sportivi
– acest ”încă”. Adică încă mai pot fi frumoasă, încă mai pot avea performanțe. Marii hoți au poate mai dezoltată o celebritate
intimă, un raport intim cu hoția lor, dar nu renunță la ea și din cauza unui
alt factor, un fel de atracție pasională față de risc. Nimeni nu-ți poate spune
cînd să te retragi, să te astîmperi,....
…….
C.T.: De ce ne plac „tătucii” în politică?
A.L.: Ne plac ”tătucii” în politică mai ales pentru că există mitul
salvatorului și încrederea că cineva ne va rezolva nefericirea sau
nemulțumirea. Delegăm această misiune cuiva. Cred că aici ne putem gîndi la
servitutea voluntară, la ceea a scris La Boétie despre relația complexă,
misterioasă, între dominator și dominat. .....Mecanismul este universal...
C.T.: Nu ne-am copt destul pentru democrație?
A.L.: . Cultura politică a unui
popor ține de istorie, de vechimea instituțiilor și de mentalul colectiv
privind puterea și raporturile între oameni. Nu sîntem copți pentru a gîndi
democrația și nici partea ei de inconfort.
C.T.: De unde ne vine corupția? Sîntem făcuți pentru ea?
A.L.: Corupția ține de specia noastră, de partea ambiguă, chiar
întunecată a noastră, de pulsiuni, adîncuri psihice, greu explicabile. Ține de
diversitatea manifestărilor noastre ca indivizi. Așa cum nu înțelegem de ce
oamenii bogați vor să fie și mai bogați.
C.T.: Dar țopîrlănia de unde ni se trage și cît e de răspîndită, că pe
unde te întorci dai de ea?
A.L.: ... Astăzi toți se împăunează cu titlul de experți, dar criteriile
expertizei nu mai sînt cunoașterea, gradul de cultură într-un domeniu, ci
notorietatea și performanța.. Din aceste elite se nasc noi modele pentru cei
tineri. Țopîrlanul va deveni omul mediu, obișnuit. Cei trei piloni ai ordinii
lumii – clasa socială, rasa, sexul (nu gender, ca astăzi) – nu mai
funcționează datorită fluidității frontierelor înăuntrul fiecăruia dintre
aceștia.
C.T.: Trebuie să reinventăm România sau să ne luăm tălpășița?
A.L.: Să devenim ”negustori” patrioți ai României, așa cum e ea. Am să
reiau definiția negustorului dată de un țăran grec, dintr-un roman al lui Dido
Sotiriou, fiului său de vreo 11 ani: ”Negustor înseamnă să furi tu înainte de a
te fura altul”.....
Textul integral al interviului il gasiti
la
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu