vineri, 15 iulie 2011

Puterea computerelor din toată lumea = un creier uman


Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. Ενκέφαλον, encephalon) reprezintă partea sistemului nervos central aflată în interiorul craniului. El controlează numeroase funcţii ale organismului ca bătăile inimii, mersul şi alergarea, generarea de gânduri şi emoţii.
Creierul funcţionează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior ce coordonează comportarea organismului în funcţie de informaţiile primite.
De fapt nu toate informaţiile de la nervii periferici ajung până la scoarţa cerebrală, , ci sunt prin împletiturile de nervilor (plexuri) reţinute la unii centri nervoşi externi ca măduva spinării sau bulbul rahidian, deci la unele informaţii reacţionăm inconştient prin reflexe.


Modelul virtual al creierului se apropie de a fi complet

Un model complex  al creierului va fi realizat pe computer după ce neurologi ai Colegiului Universitar din Londra au reușit să cartografieze, în premieră, atât sinapsele, cât și mecanismele de funcționare ale celulelor nervoase cerebrale.
Studiul, desfășurat prin experimente pe șoareci, este parte a unei ramuri neuroștiinţifice denumită, în engleză, “connectomics” (conectomică, într-o traducere forțată), preocupare științifică având ca obiectiv principal “fotografierea” conexiunilor din creier.
Prin intermediul proiectului în cauză, oamenii de știință speră să poată înțelege mai bine felul în care gândurile și percepțiile sunt generate în encefal și cum suferă malformații aceste funcții în cazul manifestării unor boli precum Alzheimer, schizofrenie și atac cerebral.
Cunoscând mecanismele profunde ale creierului, specialiștii vor începe să dezvolte simulări computerizate ale modului în care operează acest organ remarcabil, în continuare cel mai mare mister al umanității.
În creierul unui om există un număr estimativ de o sută de miliarde de neuroni (sau celule nervoase), fiecare conectat la alte câteva mii asemenea lui, rezultând de aici, tot ca o estimare, 150 de trilioane (150.000.000.000.000.000.000 – sursa este britanică) de sinapse.
sursa:  Revista Ştiinţă şi Tehnică   -   12 aprilie 2011


Preocuparea pentru ce pot face oamenii ca sa-si pastreze agerimea mintii si sa lucreze cat mai eficient dand cat mai mult randament la serviciu este din ce in ce mai mare. Si, desi cercetarile legate de sanatatea creierului sunt inca limitate, exista studii care arata ca memoria poate fi imbunatatita. Iar eforturile pentru a avea un creier sanatos pot ajuta la eficientizarea muncii de la serviciu si pot, de asemenea, sa reduca riscul de pierderi serioase de memorie. Conform Huffington Post, exercitiile pentru sanatatea creierului nu trebuie sa fie complexe, costisitoare sau sa rapeasca mult timp. De fapt, pot fi facute lucruri simple in acest sens, chiar la birou. Iata cateva cai usoare care te pot ajuta sa lucrezi mai eficient la serviciu. 1. Fa ordine pe birou Persoanele care sunt organizate au o memorie mai buna decat cele care isi tin lucrurile din jurul lor in dezordine. Petrece cateva minute zilnic curatand ...
           Sursa: Lifeshow – ziare.ro - 11 Iulie 2011

Puterea computerelor din toată lumea = un creier uman

Este concluzia unei echipe de cercetători care s-a decis să afle răspunsul la întrebarea: “cât de multă informaţie poate omenirea transmite, procesa și stoca?” Pentru a răspunde, autorii studiului au analizat 60 de tehnologii analogice și digitale diferite, de la presa tipărită și până la pachetele de date ale telefoanelor mobile, pe parcursul unei perioade de peste 20 de ani, între 1986 și 2007.
Odată ce au ajuns la un rezultat, oamenii de știință l-au echivalat biologic. Acest lucru înseamnă că totalul obținut, de 6,4x1018 operații pe secundă, pe care omenirea le putea executa, în 2007, în termeni de transmitere, procesare și stocare a datelor, coincide cu numărul impulsurilor nervoase pe care un creier adult le poate manifesta în același interval de timp. Sursa: WIRED /  Revista Ştiinţă şi Tehnică   - 6 aprilie 2011

Viziunea asupra liberului arbitru influenţează decisiv activitatea cerebrală

 


Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcţionare.
În cadrul unui experiment, mai mulți subiecți au lecturat pasaje de text ce discreditau noţiunea liberului arbitru, înregistrând, ca urmare a asimilării acestei informații, o diminuare imediată a activității cerebrale relaționată cu inițiativa și acțiunile voluntare.
Experimentul a fost pus în aplicare de psihologul Davide Rigoni, de la Universitatea din Padova, Italia, iar sursa textelor pe care le-au citit cele 30 de persoane  analizate este cartea “Uluitoarea Ipoteză: Știința caută sufletul”, scrisă de biofizicianul englez Francis Crick în anul 1994.
sursa:  Revista Ştiinţă şi Tehnică  -  30 mai 2011 


Ce efecte are internetul asupra creierului

Orele petrecute pe net nu ne schimba doar modul de a munci sau socializa, ci si felul in care creierul nostru functioneaza.

Intr-o lume digitala, chiar si creierul nostru incepe sa isi reprogrameze functiile, folosirea internetului avand efecte care mai de care mai interesante, potrivit Dr. Gary Small de la UCLA.
Neurologist de profesie , Small a scris o carte in care descrie impactul profund pe care tehnologia il are asupra comportamentului uman. Cercetarea lui arata ca utilizarea internetului are efect asupra creierului nostru, cu atat mai mult in cazul celor tineri.
Desi are si parti bune , utilizarea internetului, sustine Dr. Small, trebuie sa fie intr-o balanta corecta cu viata sociala reala. Dar, pentru ca americanul sustine ca stie care sunt efectele asupra creierului uman a diverselor actiuni legate de utilizarea computerului, iata cateva exemple:
Cautarea pe internet: creste abilitatea de integrare si procesare a informatiilor, si imbunatateste abilitatea de a lua decizii.
Browsarea: are efecte benefice asupra capacitatii de multi-tasking si stimuleaza atentia.
Jocurile pe computer: pot imbunatati memoria, capacitatea de multi-tasking si vederea periferica. Poate, in schimb, sa conduca la o atitudine antisociala.
Construirea unui blog sau a unui site: imbunatateste memoria si capacitatea de argumentare.
Sortarea mailurilor: poate imbunatati procesarea informatiilor dar poate fi si o sursa importanta de stres.
Folosirea emoticoanelor: stimuleaza acea zona a creierului responsabila de emotie si socializare. Aduce beneficii in special celor care folosesc computerul timp indelungat.
Twitter-ul si chat-ul: imbunatateste atentia periferica, ajuta la cresterea respectului de sine.
Cu toate acestea, Dr. Small reaminteste ca o viata sociala normala nu poate fi inlocuita total de utilizarea computerului si a tehnologiei, in general.



Frumosul stă în creier

Vorba care spune că “nu-I frumos ce-I frumos, e frumos ce-ţi place ţie”  are o bază ştiinţifică.
Cercetătorii britanici au descoperit “centrul frumuseţii” în creier, acesta aflându-se în cortexul (scoarţa cerebrală) orbital median ( în zona corticală din spatele ochiului). Astfel, când ochii văd ceva ce le place, indiferent de gusturile personale, aria corticală “a frumuseţii” se “aprinde”, înregistrându-se, în cadrul experimentelor, impulsuri cu frecvenţă mare. Impulsuri identice s-au înregistrat în aceeaşi zonă corticală şi când subiecţilor li s-au oferit spre ascutare diferite melodii    ( J.N. din 11 apr 2011 )

„Coloratura” politică a fiecăruia depinde de creier

Potrivit unui studiu apărut recent în revista Current Biology, „coloratura” politică a fiecăruia dintre noi de mărimea anumitor zone ale creierului. Amigdala este de dreapta, iar cortexul anterior de stânga.
Să depindă într-adevăr convingerile noastre politice de volumul anumitor zone ale creierului? Studiile făcute în acest sens de neurocercetători au suscitat dintotdeauna dezbateri și controverse și acesta din urmă, oordonat de Ryota Kanai de la University College din Londra, nu face excepție.
Kanai
și colegii lui au analizat 90 studenți, evaluați pe o scară de la unu la cinci, de la cel mai conservator la cel mai liberal, al căror creier a fost apoi analizat în detaliu, cu ajutorul rezonanței magnetice.
Concluzia? Conservatorii dispun de o amigdală mai dezvoltată, în timp ce liberalii de un cortex cingulat anterior de dimensiuni mai mari. Și dacă amigdala este implicată în procesarea reacțiilor la stimuli de amenințare și de frică, cortexul cingulat anterior devine mai activ în situații de conflict sau incertitudine.
In baza rezultatelor studiului, Kanai susține că poate prezice orientarea politică a unei persoane cu o acuratețe de 75%, printr-o simplă scanare a creierului. Dar – mai ține el să precizeze -, acest lucru nu înseamnă neapărat că aceste convingeri sunt înnăscute în creier: studiul doar a pus în evidență o posibilă legătură între diferențele neuro-anatomice și cele politice. De altfel, studii anterioare ale psihologilor au arătat că liberalii tolerează mai bine situațiile ambigue sau conflictuale, în timp ce conservatorii sunt mai sensibili la emoții precum frica și dezgustul. Diferențele anatomice ar putea prin urmare doar să-i predispună pe oameni la anumite „stiluri cognitive sau trăsături ale personalității”, consideră specialiștii britanici.
În opinia lui David Amodio de la Universitatea New York teoria colegilor este „provocatoare”; totuși, el nu exclude ca „vederile politice să fie înrădăcinate în anumite procese psihologice și cerebrale de bază”. Iar pentru Martha Farah de la Universitatea Pennsylvania, deși este vorba despre un domeniu de cercetare foarte interesant, dovezile furnizate de acest studiu nu sunt suficient de puternice. 
Sursa: Galileonet  -  12 aprilie 2011


Creierul are nevoie de anumite elemente pentru a se menţine cât mai mult timp tânăr, iar dacă reuşeşti să i le oferi, vei sta liniştit multă vreme.

Şase tipuri de alimente pentru „şmecherul” din capul tău
O dată cu trecerea anilor şi accelera­rea procesului de îmbătrânire, ce­lu­lele responsabile cu memoria se distrug treptat, creând un mediu propi­ce pentru apariţia bolilor neurodege­ne­rative.
Una dintre fructele cel mai re­comandate este banala nucă. Un pumn de nuci pe zi te ajută să îm­bătrâneşti mai greu şi să fii sănătos mai multă vreme. Într-un studiu din 2009 publicat în Journal of Nutrition se scria că dietele cu nuci contribuie la întârzierea îmbătrânirii creierului. Experimentele realizate de cercetători au arătat că acest fruct ajută şi la abilitatea creierului de a procesa informaţia. O altă cercetare realizată anul trecut şi prezentată la Conferinţa Internaţională a Bolii Alzheimer arăta că şoarecii de labora­tor trataţi cu aceste fructe tari au în­re­­gistrat un nivel mai bun de învăţare, me­morare şi mişcare. Nucile, prin con­ţinutul lor de antioxidanţi, vitamine şi minerale, contribuie şi la re­ducerea riscului apariţiei bolilor coronariene, precum şi la reducerea cantităţii de colesterol rău din sânge.
Cercetătorii susţin că in­flamaţiile creierului şi deficitul de me­morie pot fi tratate cu succes cu morcovi, legume în care luteolina se află în cantităţi foarte mari, de aceea con­sumul regulat va ajuta la reduce­rea deficitului de memorie şi a in­fla­mării creierului. Potrivit unei cer­cetări publicate anul trecut în Journal of Nutrition, o dietă cu un surplus de 20 de miligrame de luteolină pe zi a redus inflamarea creierului la şoarecii de laborator.

În 2010, publicaţia Journal of Agricultural and Food Chemistry prezenta un studiu realizat pe parcursul a 12 săp­tămâni, în care unui grup de adulţi i „s-au administrat” doze regu­la­te de suc de afine. La finalul „tratamentului”, investigaţiile medicale au ară­tat că, în cazul „cobailor” umani, s-a în­re­gistrat o reducere a simpto­melor de­­presiei. În 2009, Journal of Nutrition publica un studiu potrivit că­ruia afi­nele sunt puternic antioxidante, con­tribuie la descreşterea stresului de la nivelul celulelor atribuite îm­bă­trânirii şi îmbunătăţesc memoria şi ca­pacitatea de concentrare.
Frunzele verzi ale spanacului sunt bogate în vitaminele C şi E – elemente care îmbunătăţesc capacitatea cognitivă a oamenilor. Două studii separate realizate în urmă cu 11 ani şi apărute în Journal of Gerontology şi Brain Research Journal aratău că, după opt luni de consum regulat de spanac, oamenii îşi îmbunătăţesc memoria şi performanţele. 

Cinci căni cu ceai previn tumorile craniene, potrivit unui studiu dat publicităţii anul trecut de cercetătorii britanici. Un studiu publicat în 2010 în Journal of Nutrition şi realizat pe un eşantion de 716 chinezi cu vârste de peste 55 de ani a arătat că persoa­nele care beau ceai în mod regulat au o capacitate de memorare su­pe­rioară celor care înlocuiesc ceaiul cu apa chioară sau alte lichide. Sursa: J.N. din 14 iulie 2011



 Ca un corolar, dar şi ca un fel de “batistă pe ţambal” pentru diversele ştiri privind cercetările referitoare la unele din capabilităţile creierului, iată şi un rezumat al “zicerilor” celor sceptici şi riguros-exacţi.


Ce stim, de fapt, despre creier? Si cat din ceea ce stim este "stiintific"?
Cum arata creierul vazut cu RMNf
Foto: Hotnews
"Corelatii vodoo in neurostiintele sociale" este titlul unui studiu recent care plaseaza o bomba sub unul dintre cele mai active si mai bine finantate domenii ale stiintei despre creier. Peste 50 de articole publicate in reviste stiintifice de prestigiu sunt demontate, acuzate de greseli de metodologie sau calcul. Si unele dintre cele mai spectaculoase rezultate ale ultimilor ani privind functionarea creierului uman sunt puse sub semnul intrebarii.

Este pus sub lupa un intreg domeniu: nou, incitant, bine finantat: neurostiintele sociale. Este vorba despre acele studii care incearca sa gaseasca corelatii intre aspecte ale personalitatii, emotii, legaturi sociale, si functionarea diferitelor regiuni din creier. Studiile care sustin ca au gasit mecanismul cerebral al invidiei sau empatiei, zona din creier responsabila pentru iubirea romantica sau sentimentul de respingere sociala.

Ca raspuns la articolul bomba, o serie de reviste au inceput sa publice editoriale speciale.
Neurostiintele sociale: un domeniu "sexy"

Neurostiintele sociale sunt un domeniu relativ nou, insa in plina ascendenta: colective de cercetare mari, reviste serioase, finantare generoasa. Tema lor larga de studiu priveste legatura dintre comportamentul social si structura sau functionarea creierului.


Studiile din aceasta ramura incearca sa gaseasca corelatii intre anumite comportamente sociale, motivatii sau emotii, si regiunile din creier care "lucreaza" in fiecare caz. Un exemplu tipic: cercetatorii incearca sa gaseasca o zona din creier care pare responsabila de producerea unei anumite emotii.
Astfel de studii sunt adesea preluate in reviste stiintifice generale, ca Nature si Science, si repede preluate in presa de popularizare a stiintei, ca New Scientist sau altele. Sunt adesea subiecte "sexy", care dau bine la public, pentru ca vorbesc despre comportamente familiare, emotiile pe care le experimentam cu totii, relatia intre social si cognitiv etc.

Si tocmai o buna parte din aceste studii "sexy" sunt puse sub semnul intrebarii de articolul
care a starnit scandal, al carui autor principal este Edward Vul.
Dr. Andrei Miu (Universitatea Babes Bolyeai din Cluj) este specialist in neurostiinte cognitive:

"Impactul articolului tinta poate fi explicat in mai multe feluri. In primul rand, autorii s-au concentrat pe neurostiintele sociale, disciplina care e printre cele mai populare din neurostiintele cognitive, in sensul ca studiile pe teme legate de comportamentul social au o probabilitate mai mare de a fi publicate in reviste stiintifice generale ca Science sau Nature, care publica, de obicei, doar cercetari cu metode noi si cu un grad mare de atractivitate pentru un public stiintific care nu e neaparat de specialitate.


Intr-adevar, cine nu ar fi interesat sa afle ce se intampla in creierul nostru atunci cand ne indragostim sau cand suntem anxiosi inainte de a vorbi in public? Datorita interesului mare pentru aceste teme, cercetarile sunt bine finantate. Parerea mea este ca impactul mare al articolului are legatura si cu modul in care Vul si colegii sai isi argumenteaza punctul de vedere, adica scrupulos si riguros. Cu argumentele acestei analize stiintifice serioase a studiilor de neuroimagistica functionala din neurostiintele sociale, studiul tinta face nici mai mult, nici mai putin decat sa ceara autorilor studiilor puse pe “lista rosie” sa isi refaca analizele si sa publice erate la articolele initiale."
Astfel, luand in considerare increderea pe care o putem avea in masuratorile comportamentale si neurofiziologice, corelatiile dintre acestea nu ar trebui sa depaseasca 0.7. Multe studii din cele identificate raporteaza insa corelatii mai mari si Vul si colaboratorii explica aceasta situatie pe baza abordarii gresite.

In 31 de studii din cele 54 alese, autorii au masurat un aspect al comportamentului social si au calculat apoi corelatiile acestuia cu activitatea creierului in fiecare unitate de volum scanata. In al doilea pas, au ales regiunile din creier care au corelat cel mai bine cu masuratoarea comportamentala si au facut o medie a activarii acelor regiuni, medie pentru care au recalculat corelatia cu masuratoarea comportamentala.

Problema este ca criteriul pe baza caruia au fost gasite regiunile din creier active pentru un comportament si masuratoarea cu care acestea au fost ulterior corelate nu sunt independente. Abordarea este circulara si corelatiile sunt deci exagerate.
Sursa:  HotNews.ro  - Science - Creierul   - 26 ianuarie 2009

        Surse:  Revista Ştiinţă şi Tehnică
                       Galileonet
                       Lifeshow – ziare.ro
                       HotNews.ro      
                              Jurnalul Naţional
Trimiteți un comentariu