miercuri, 1 septembrie 2010

ROMÂNIA CONDUSĂ PRIMITIV, RUDIMENTAR.



În România trăim într-o societare primitivă[1] din punct de vedere al organizării şi conducerii vieţii sociale şi economice şi, pe cale de consecinţă, şi din punct de vedere moral, cultural, de gândire. Este o idee, o afirmaţie pertinentă[3] auzită la un talk-show.

O asemenea caracterizare care sintetizează actuala atitudine a guvernanţilor de la orice nivel a fost emisă de parlamentarul prof univ dr Alexandru Athanasiu un foarte apreciat specialist şi în acelaşi timp un savuros şi excelent vorbitor, - cu ironie fină, cu o frază acidă dar şi cu o doză mare de concizie şi acurateţă în dezvoltarea argumentelor ce-i susţin poziţia politică şi de om de ştiinţă.

Primitivismul şi de rudimentarismul[2] actului de conducere (sau ce pare a fi acum conducere / guvernare), în ultimii ani s-a transferat şi în viaţa socială şi economică, în moralitate, în atitudine şi în traiul de zi de zi.

Este evident pentru noi toţi ( mai puţin pentru cei de la palatele Cotroceni şi Victoria precum şi de la sediul PDL) că guvernarea actuală se caracterizează prin acţiuni disparate (şi disperate!) dar şi inconsecvente de a pune în “operă” ideile singurului decident de acum(de fapt de peste 4 ani) în conducerea ţării: prea (fost)iubitul, prea (fost)răsfăţatul de ….sondaje şi de …. voturi, prea “abruptul” în idei şi acţiuni, omul ce nu se mai dă dus din viaţa publică, preş. Tr. Băs. (apelativ folosit de un strălucit pamfletar).

Guvernanţii iau atitudine – şi mult mai puţine măsuri – numai în situaţiile ivite intempestiv, în situaţiile de urgenţă (dacă inundaţiile de care avem parte de câţiva ani nu sunt previzibile!) şi „adoptă” măsuri ad-hoc şi care au valabilitate.... tot aşa! ( de pe o zi pe alta!)

Guvernul şi preşedinţia ne-au obişnuit numai cu improvizaţii, cu hotărâri şi ordonanţe de urgenţă, cu concluzii pripite ale preş. Tr. Băs. care determină o stare de incertitudine caracteristică celor labili (şi cu oarece probleme de debilitate mintale), „săraci cu duhul” sau copiilor de 4-5 ani. Primitivismul guvernanţilor se manifestă şi prin incompetenţă, improvizaţie şi „măsuri luate la plezneală” cum sunt prin emiterea de prea multe acte normative declarate neconstituţionale. Deci juristul din capul guvernului nu ştie carte într-un domeniu în care, zice-se, este cadru didactic universitar: emite hotărâri ilegale: dacă ţine, ţine!

Nici o măsură de durată nu a fost luată ( în afara programului rabla susţinut de economia germană!) pentru susţinerea economiei; s-au introdus




numai reduceri de salarii, de pensii, creşteri şi inmulţiri de taxe şi impozite, adică ce-i la îndemâna retardaţilor în ale economiei, măsuri nerecomandate nici de cei mai rudimentari economişti – măsuri primitive din punct de vedere economic.



„Lupta politică” e de fapt o luptă tribală între clanuri (transpartinice!) ce au două scopuri: puterea şi îmbogăţirea prin orice mijloace şi cu orice consecinţe. Este prototipul de capitalism primitiv, rudimentar patentat cu succes pe plaiurile dâmboviţene: fur cât pot iar după noi, potopul; fără a ţine seama de consecinţele dezastruoase pentru ţară şi marea majoritate a locuitorilor ei.



Învrăjbirea între toţi este „politica de stat” cea mai dragă (fost)iubitului conducător, promovată cu o asiduitate demnă de o cauză mai bună de cel mai „tare” politician, „animalul politic alfa” recunoscut de toţi – inclusiv de cei din alte partide decât PDL - cel căruia nu-i rezistă nimeni şi care ciuruieşte pe toţi:preş. Tr. Băs.

Iată încă o mostră de primitivism de gândire şi exprimare politică la dl preş. Tr. Băs.: expunerea plină de emfază în recentele auto-interviuri de la TVR 1 şi Radio România a„doctrinei” sale privind populaţia ţării potrivit căreia este bine să plece din ţară intelectualii şi bunii meseriaşi pentru că România nu-i poate plăti la valoarea lor [tot n-avem nevoie de ei!]. Să cârcotească la alţii, nu la noi; de aceea am obţinut libertatea de circulaţie aderând la UE: n-avem ce face cu astfel de profesori, medici, tehnicieni care doresc să trăiască decent. Iată ce rudimentară concepţie are primul şi cel mai capabil politician român al timpurilor noastre şi cu cât dogmatism îşi „etalează „perlele” de Gâgă, de semi sau sferto-doct!

Primitivismul politic este la vedere la tot pasul şi etalat prin cinism, ipocrizie, egoism şi mai ales cu un tupeu nemărginit de clasa politică conducătoare.


România de azi este primitivă, rudimentară şi pentru că:

- n-avem drumuri şi cale ferată [finanţatorii nu vin şi din această cauză iar cei prezenţi anunţă intenţia să plece (de ex Ford de la Craiova)];

- mentalităţile şi comportamentul autorităţilor incompetente, formate din funcţionari recrutaţi datorită „competenţei” de partid ( din clientela politică), dar mai ales obedienţei faţă de conducere;

- moralitatea, educaţia este la un nivel din ce în ce mai scăzut (de ani de zile nici o facultate din România nu este în primele 500 de universităţi din lume) şi corespunde pe deplin „concepţiei” mărturisite cu nonşalanţa „timidului „intelectual” care este preş. Tr. Băs.: şcoala scoate prea mulţi intelectuali, în loc de tinichigii şi ospătari; n-am învăţat bine, mi-era frică de profesori, dar uite, am ajuns preşedinte!

Halal îndemn la progres şi civilizaţie!

Că suntem o societate primitivă, este confirmat şi de faptul că ţiganii noştrii, cetăţeni români ce au invadat „ taberele de nomazi” din Franţa şi Italia sunt „determinaţi” să se întoarcă acasă prin cumpărarea acceptului de repatriere.[iată că autorităţile franceze au învăţat ceva de la clasa



politică românească de a cumpăra voturi la alegeri, transferând practica la repatrierea bunilor cetăţeni români!] Noi n-am reuşit să-i aducem pe ţiganii noştrii primitivi la nivelul ţiganilor lor şi fac notă discordantă (!?) cu peisajul european.

Şi o astfel de situaţie care se repetă,mă duce cu gândul la apelativul găsit de unii occidentali pentru cetăţenii români: „ţiganii Europei”.

Oare primitivismul nostru a răzbătut în Europa?! Sigur!! Suntem unicat!


Caricaturile sunt din rubrica retuş în tuş a ziarului J.N.

Sorin302


1 PRIMITÍV, -Ă, primitivi, -e, adj. 1. - Din perioada de la începutul societăţii umane; străvechi. ♦ Care se află pe treapta cea mai de jos a dezvoltării (sociale). 2. Care are un caracter simplu, rudimentar; (despre oameni şi despre manifestările lor) sălbatic; p. ext. necivilizat, necioplit, grosolan. 3. Care se referă la începutul istoric al existenţei sale, care se află în starea de la început; originar, primar. - Din fr. primitif, lat. primitivus. Sursa: DEX '98

PRIMITÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de stadiile cele mai timpurii ale societăţii umane; de la începutul omenirii. Om ~. 2) (despre oameni) Care a rămas mult în urmă în privinţa nivelului de dezvoltare; necivilizat; sălbatic. 3) Care se prezintă simplu de tot; elementar; rudimentar. Construcţie ~ă. 4) fig. (despre oameni sau despre manifestările lor) Care vădeşte lipsă de educaţie şi de cultură; grosolan; necioplit. 5) Care a rămas aşa cum a fost la început. Formă ~ă./primitif, lat. Primitives Sursa: NODEX

2 RUDIMENTÁR, -Ă, rudimentari, -e, adj. Care abia începe să se formeze, care este la începutul dezvoltării sale; primitiv, neevoluat. - Din fr. rudimentaire. Sursa: DEX '98

RUDIMENTÁR adj., adv. 1. adj. v. neevoluat. 2. adj. v. nedezvoltat. 3. adj. v. primitiv. 4. adj. primitiv, simplu. (Unelte ~ de bronz.) 5. adj., adv. v. grosolan. 6. adj. (livr.) frust. (O artă ~.) 7. adj. v. elementar. Sursa: Sinonime

RUDIMENTÁR, -Ă adj. care se află în stadiul iniţial al dezvoltării; primitiv, neevoluat; grosolan. (<>rudimentaire) Sursa: MDN

3 PERTINÉNT, -Ă, pertinenţi, -te, adj. 1. (Livr.) Care se potriveşte exact obiectului despre care este vorba, care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze; potrivit, nimerit, convenabil; p. ext. care denotă profunzime, competenţă. ♦ (Jur.) Care se raportează exact la chestiune, la fondul cauzei; potrivit. - Din fr. pertinent.

Sursa: DEX '98

PERTINÉNT, -Ă adj. 1. (jur.) care se raportează exact la chestiune, la fondul cauzei; potrivit. ◊ convenabil, nimerit; judicios. 2. (despre elemente lingvistice) dotat cu o anumită funcţiune într-un sistem determinat. ◊ (despre elemente fonice) care permite diferenţierea semnificaţiilor. 3. (inform.; despre o informaţie, un document) care satisface cerinţele obiective de informare ale unui beneficiar. (<>pertinent, lat. pertinens) Sursa: MDN

Niciun comentariu: