CELULE STEM – CELULE SUŞĂ

Celulelor stem li se mai spune şi celule suşă, iar proprietatea lor extraordinară este că au capacitatea de a se transforma în celule specifice diferitelor organe ce alcătuiesc corpul. Mai mult, ele vindecă ţesuturile lezate, înlocuind celulele bolnave.

Datorită lor este posibilă creşterea şi regenerarea celulară, fiind prezente în toate organismele multicelulare, nu doar la om.

Aceste celule vor înlocui medicamentele pentru că au puterea de a reface organele afectate, reprezintă o speranţă în bolile grave şi pot fi folosite şi în medicina estetică.

Medicina şi chirurgia în scop reparator tind să fie înlocuite de un alt tip de abordare terapeutică: medicina regenerativă. Aceasta foloseşte la maximum capacităţile de refacere şi de creştere programate în ADN-ul uman. Iar celulele suşă constituie baza de pornire pedte care se construieşte, în acest moment, cercetarea în medicina regenerativă.

Cercetările au arătat că se pot obţine două categorii de celule stem: cele embrionare, izolate din fetuşi umani şi cele prelevate din ţesuturile adulte. Cele care provin din embrioni se pot transforma în orice tip de celulă a corpului, iar cele prelevate din ţesut adult acţionează ca reparatori, având capacitatea să se transforme în celule stem specializate, similare ţesutului din care au fost izolate.

Şi celulele stem adulte au grade diferite de versatilitate. Aici intervine atributul numit „potenţă", prin care se înţelege, în sensul cel mai strict, capacitatea celulelor suşă de a se specializa în a reda caracteristicile a cât mai multe categorii de celule umane. Din acest punct de vedere, celulele pot fi totipotente şi pluripotente.

În categoria celulelor totipotente intră cele obţinute din embrioni, acestea putându-se transforma în orice tip de celulă existentă în corp, cu excepţia celulelor din care este formată placenta. În categoria de celule suşă pluripotente sunt cele obţinute din cordonul ombilical, ce se pot transforma într-o plajă largă de celule specifice.

Urmează cele multipotente care se pot diferenţia doar în celule din aceeaşi familie cu cele de provenienţă (musculare, neuronale etc.), cele oligopotente, care se pot transforma doar în câteva celule, şi celulele suşă unipotente, care produc un singur tip de celule, similare cu ele însele, simple.


Descoperirile de ultimă oră fac posibilă inclusiv creşterea „in vitro" a celulelor stem şi transformarea lor în celule specializate, care au caracteristicile ţesutului unde este nevoie să fie transplantate. Mai clar, ele pot fi livrate în organism deja sub formă de celule suşă musculară, osoasă sau neuronală, în funcţie de nevoi.

Cele mai noi cercetări şi realizări

· Folosind celule stem embrionare, cercetătorii de la Universitatea „Standford" din California au reuşit anul trecut să obţină ovule şi spermă artificiale, perfect funcţionale pentru procesul de reproducere în laborator. Scopul acestui experiment finalizat cu succes a fost acela de a da cuplurilor infertile o şansă de a avea urmaşi.

· Oamenii de ştiinţă de la Pentagon ajută pe soldaţii răniţi, cautănd modalitatea de regenerare a pielii, muşchilor şi chiar a membrelor amputate, prin utilizarea de celule stem provenite de la aceşti soldaţi. Celule stem adulte sunt recoltate de la soldaţi, înainte ca aceştia să ajungă pe câmpul de luptă, celule ce vor fi folosite pentru regenerarea membrelor amputate, în termen de câteva zile de la producerea rănii.

· Doi dinţi naturali realizaţi complet din celule stem au fost obţinuţi anul trecut de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tokyo, beneficiarul lor fiind un şoarece de laborator. Pentru a-i diferenţia de restul dinţilor, cercetătorii au indus incisivilor obţinuţi din celule stem culoarea verde fosforescent.

Celulele stem se depozitează în containere cu azot lichid

· Celulele stem embrionare pot fi folosite pentru a reda vederea persoanelor care suferă de maladia Stargart, o afecţiune a ochiului ce produce orbire. Tratamentul cu celule stem embrionare pentru redarea vederii persoanelor afectate de maladia Stargart va fi testat începând cu acest an de către cercetătorii americani pe un grup de 12 persoane voluntare.

Celule stem se pot recolta din măduva osoasă (femur, bazin, coapsă, stern şi alte oase), din sângele placentar, recoltat la naştere, din placentă şi din sângele periferic.

Condiţiile obligatorii pentru ca vindecarea cu ajutorul celulelor stem să se producă este ca acestea să fie compatibile cu donatorul şi să fie transplantate, adică introduse în organism, acolo unde este nevoie ca ele să acţioneze.

Deocamdată, în România se realizează transplanturi de celule stem hematopoietice, izolate din sângele periferic, folosite la tratarea unor boli grave. transplanturi de celule stem izolate din grăsime, folosite în scop estetic şi, mai nou, recoltarea la naştere a sângelui din cordonul ombilical.

Poţi fi propriul donator

Celulele stem hematopietice se obţin din sângele periferic sau din măduva osoasă

În multe cazuri, sursa de celule stem hematopoietice este însuşi bolnavul. Medicii îi prelevează sânge din care izolează apoi celulele stem. Acestea sunt reintroduse în corp pentru a-i reda funcţiile normale. O astfel de procedură se numeşte transplant autolog. Dar pentru un astfel de transplant este nevoie ca bolnavul să nu aibă o formă de boală activă, care să nu răspundă la formele convenţionale de tratament (chimioterapie). Acest lucru este absolut obligatoriu, altfel, după transplant, va exista o recădere a bolii. Un alt factor de care se ţine cont în autotransplant este starea de sănătate a pacientului. El nu trebuie să sufere de insuficienţe ale rinichilor, ale ficatului şi ale inimii, fiindcă acest lucru îi periclitează toleranţa faţă de chimioterapia puternică ce se execută pe durata transplantului.
De asemenea, există şi o vârstă limită pentru autogrefe: pacientul trebuie să aibă până în 65 de ani. Acest tip de transplant se foloseşte cel mai des pentru tratarea mielomului multiplu şi limfoamelor.
Celulele hematopoietice pot genera orice tip de celulă existentă în alcătuirea sângelui şi limfei, inclusiv pe cele care asigură imunitatea corpului.

Odată cu înaintarea în vârstă, numărul celulelor stem existente în circulaţia sanguină scade semnificativ. În jurul vârstei de 20 de ani avem în sânge 25 de milioane de celule stem. La 30 de ani avem sub 20 de milioane de celule suşă, iar la 60 de ani ajungem să deţinem sub 5 milioane de celule stem.

Se pot păstra la banca de celule

Celulele stem recoltate la naştere din cordonul ombilical pot salva viaţa copilului respectiv sau a unei rude. Procedura nu este dureroasă nici pentru mamă, nici pentru nou-născut. Sângele, recoltat cu instrumente speciale, se transportă în maximum trei zile la o bancă de celule stem, unde va fi testat, prelucrat și conservat în azot lichid.

Celulele sușă din acest sânge pot fi păstrate zeci de ani la temperaturi de sub 160 de grade Celsius şi pot fi livrate, la cerere, copilului (devenit adult) sau unei rude compatibile cu el, dacă aceasta are o afecţiune ce impune transplant de celule stem.

Metoda recoltării şi conservării de sânge placentar este disponibilă, contra cost, şi în România, de aproape patru ani.

Când transplantezi celule stem de la donator compatibil este nevoie ca boala să fie în remisie. Este obligatoriu ca procedura să se facă la maximum şase luni de la diagnosticare şi numai dacă s-a obţinut, prin chimioterapia convenţională, remisiune completă. De asemenea, pacientul trebuie să aibă ficatul, rinichii şi inima sănătoase şi vârsta până în 50 de ani, deşi, în unele cazuri particulare, procedura se poate face până la 59 de ani.

Celule suşă folosite în medicina estetică.

Medicina estetică profită de calităţile extraordinare ale celulelor stem şi le foloseşte pentru a atenua efectele îmbătrânirii. Acestea au capacitatea de a regenera ţesutul matur şi, în acelaşi timp, redau densitatea pierdută a ţesuturilor.
Prelevarea de celule stem folosite în scop estetic se face din ţesutul adipos. Astăzi se poate spune cu încredere că celulele stem obţinute din ţesutul adipos rămân viabile, în proporţie de 96 la sută, timp de 20 de ani. Creşterea sânului în volum obţinută cu ajutorul celulelor stem este de maximum două cupe.

Prima intervenţie estetică de reconturare a sânilor prin injectare de celule stem obţinute din grăsimea pacientului a fost efectuată în România, în anul 2009, la foarte puţin timp de la premiera mondială.

Medicii esteticieni folosesc noua metodă şi la reîntinerirea facială.

Procedurile de transplant de celule stem în scop estetic costă, în România, în jur de 3.000 de euro.

Celulele stem injectate în scop cosmetic „şterg“ urmele lăsate de timp pe faţă

SURSE:

Dr. Sergiu Habago
specialist celule stem

Dr. Zsofia Varady
medic primar hematolog Institutul Clinic Fundeni

Dr. Constantin Stan
medic primar
medicină estetică

Daily Mail