marți, 21 decembrie 2010

Ştiri din medicină.

Creierul decide gusturile.

Creierul este cel care ne face să resimţim plăcere după ce mâncăm. Mai mult decât stomacul, creierul este cel care gestionează tot ceea ce ţine de apetit. Mecanismele cerebrale generează plăcerea şi intenţia de a mânca anumite alimente. Atunci când mâncăm, luăm contact cu aromele prin intermediul mugurilor gustativi de pe limbă, dar şi prin intermediul nasului. Aproape instantaneu, informaţia este preluată de nervi şi transmisă la nivel cerebral. Creierul o prelucrează, anunţă tubul digestiv să producă enzimele necesare digestiei şi, în plus, ne face să simţim plăcere sau neplăcere faţă de gustul respectiv prin intermediul dopaminei. Influenţa creierului asupra comportamentului alimentar ţine şi de funcţiile corticale superioare, pentru că gustul şi comportamentul alimentar se educă. [Dr. Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe Catedra de Fiziologie „N. C. Paulescu", UMF "Carol Davila", Bucureşti]


Îngrăşarea, contracarată prin voinţă

Potrivit specialiştilor, predispoziţia spre îngrăşare poate fi controlată prin voinţă şi prin obiceiuri sănătoase. Faptul că numărul cazurilor de obezitate a explodat doar în ultimii 20 de ani se explică prin accesibilitatea şi prin abundenţa mâncării, indiferent de sezon, dar şi prin alimentele tot mai procesate, mai artificiale.


O enzimă de salamandră ar putea reface organele.

Cercetătorii sunt de părere că enzima produsă de salamandră poate fi utulizată şi în cazul oamnenilor, -care permite reptilelor să-şi reconstruiască majoritatea organelor inclusive porţiuni de creier –ca alternativă la transplant şi la protezare. Enzima se numeşte amblox dar încă nu s-a realizat formula ei sintetică. Până acum, testele pe ţesut uman au arătat o vindecare accelerată a rănilor, însă cercetătorii nu au ajuns încă la regenerarea completă a unui organ.


Insulina se va obţine din celule testiculare.



Celulele pancreatice funcţionale care produc insulină au fost obţinute de către cercetătorii de la Universitatea Georgetown (SUA) din celule care, în mod normal, ajută la sinteza spermei. Celulele pancreatice obţinute în acest mod ar putea fi tarnsplantate persoanelor cu diabet de tip I care sunt dependente de injecţiile cu insukină. Avantajul major al descoperirii este acela că celulele nu vor fi respinse de organism.


Gena infidelităţii.



Oamenii de ştiinţă au descoperit că o variantă a genei denumită DRD4 influenţează activitatea cerebrală şi, prin urmare, deciziile luate, scrie EL Mundo. Un studiu al Universităţii Binghamtorn (SUA) a demonstrat că persoanele predispuse la adulter şi la promiscuitate au această varietate a genei DRD4 care le face să fie mai înclinate să-şi înşele perechea cu aventuri sexuale de o singură noapte. În rândul persoanelor care au această variantă a genei, rata adulterului este mai mare decât la restul persoanelor.


Când devine nociv consumul de alcool
.



Băut cu moderaţie, alcoolul nu dăunează persoanelor sănătoase. Totuşi, dacă se ajunge la dependenţă, alcoolul are efecte grave asupra întregului organism.
Atunci când alcoolul este consumat ocazional şi în cantităţi reduse, corpul găseşte relativ uşor resursele necesare pentru a contracara daunele produse de acesta.
Tot mai multe studii au arătat că un consum moderat de alcool poate avea efecte benefice. Este vorba mai ales de vinul roşu, ale cărui componente (printre ele, resveratrolul) au valoare antioxidantă dovedită. Cercetările au arătat că un consum moderat de alcool poate oferi protecţie cardiovasculară, creşte nivelul colesterolului „bun" şi reduce riscul de diabet. Unii medici sunt de părere însă că alcoolul este nociv chiar şi în cazul consumului ocazional.
Alcoolul devine însă o problemă când este consumat zilnic, în acest caz apărând dependenţa, resimţită atât fizic, cât şi psihic.
Consumul de alcool poate fi excesiv în două moduri: ocazional, în cantităţi foarte mari, sau constant, în cantităţi mici. Consumul de alcool poate duce la suferinţe ale multor organe şi sisteme, precum sistemul nervos central şi cel periferic.[ Dr. Marian Zota , medic specialist gastroenterolog , competenţe în ecografie]



Celulele stem, o soluţie antiHIV?


Pentru un american bolnav de leucemie, transplantul de măduvă osoasă a dus şi la anihilarea virusului care dă SIDA. Reuşita reprezintă un pas înainte pentru cercetare. La începutul lunii decembrie, revista „Blood" anunţa primul caz de vindecare a infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane (HIV). Este vorba despre un american de 40 de ani care trăieşte în Germania şi care a primit, în 2007, un transplant cu celule stem. Potrivit medicilor de la Universitatea Medicală din Berlin, testările la care a fost supus în tot acest timp sugerează faptul că virusul a fost anihilat. Totuşi, lumea medicală este sceptică în privinţa eficienţei terapiei la scară largă.
Deocamdată, pentru cei bolnavi, tratamentul corect condus cu antiretrovirale ţine boala sub control. În acest fel, virusul poate rămâne nedetectat timp îndelungat, fără să declanşeze sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA).
Trimiteți un comentariu