luni, 28 mai 2018

Mit spulberat. Creierul are capacitate de regenerare.Oamenii reprezintă doar 0,01% din vietăţile de pe Pământ


I.
Mit spulberat. Creierul are capacitate de regenerare
 28 mai 2018 / 13:02 

Mitul conform căruia creierul nu se regenerează, ci doar pierde neuroni, a fost spulberat. Profesorul Dafin Mureşanu a explicat la DC News, în cadrul emisiunii "Academia de Sănătate", întreg procesul.
Președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare, Dafin Mureşanu, a declarat că, la fel ca orice organ, și creierul are capacitate de regenerare, însă este una aparte. "Imaginea aceasta statică a creierului care a fost dezvoltată în ultima sută de ani, până acum 30 de ani. Deci secolul 20 a început printr-o imagine destul de statică a modului în care creierului funcționează și cu această dogmă a renegenerării, că ne naștem cu un număr de neuroni din care pierdem treptat. Dar vedeți, pierdeam neuroni, dar câștigam experiență, deveneam mai înțelepți, lucrul acesta venea în contradicție cu imaginea aceasta statică. De fapt, realitatea biologică demonstrează exact contrariul și așa cum orice organ și orice structură din organismul nostru are o oarecare capacitate de regenerare, creierul are o capacitate de regenerare cu totul și cu totul aparte", a declarat Dafin Mureşanu.
Neuronul nu poate funcționa
"Toată lumea este fascinată de neruon. De fapt, în creier avem un număr foarte mare de neuroni, dar avem de zece ori mai multe celule gliale și de cinsprezece ori mai multe celule endoteliale. De fapt, neuronul singul nu poate funcționa deloc. (...) Există o unitate care se numește unitatea neurovasculară care este compusă din astrocit, neuron, și multe alte componente. Această entitate indivizibilă este de fapt unitatea de bază.(...) Aceste celule progenitoare care apar în creier, și apar permanent, au o capacitate pluripotentă de diferențiere. Acești neuroni prematuri se nasc în anumite zone ale creierului (...) care apoi, în funcție de semnalele ulterioare și de nevoile care există în creier, ele se diferențiază și se dezvoltă fie spre celule gliale, fie spre neuron. Apoi ele sunt îndrumate spre zonele care au o uzură mai mare și sunt încorporate în ele sau spre zonele în care s-au produs leziuni. În ce măsură ajunge o celulă din aceasta să se integreze și să formeze o unitate neurovasculară este încă dificil de spus, dar în general acest proces este unul de succes și se reușește o primenire și o ținere sub control a uzurilor, a proceselor care erodează în mod natural acest organ fascinant care este creierul" a declarat neurologul Dafin Mureşanu.


II.
Oamenii reprezintă doar 0,01% din vietăţile de pe Pământ, însă chiar şi aşa am reuşit să modificăm întreaga biomasă
05.27.2018 | 
Foto
arhiva  \\

Omenirea reprezintă doar 0,01% din întreaga masă de vietăţi de pe Pământ. În ciuda coeficientului extrem de mic, evenimentele istorice arată cât de dominantă este specia umană.
"Sperăm că acest studiu va oferi oamenilor o perspectivă privind rolul dominant pe care umanitatea îl are pe Pământ", a declarat biologul Ron Milo din cadrul Institutului pentru Ştiinţă Weizmann din Israel. Conform Science Alert, Milo şi echipa sa au petrecut trei ani de zile combinând literatura de specialitate privind biomasa planetei pentru a furniza cea mai complexă estimare a vietăţilor de pe planetă. 
Având în vedere conţinutul de carbon, echipa sugerează că biomasa totală a planetei este alcătuită din circa 550 de gigatone de carbon. Dintre acestea, 450 de gigatone de carbon sau 80% din întreaga biomasă este reprezentată de plante, iar pe locul doi se situează bacteriile cu un procent de 15%. 
Pe locul trei se situează fungii (12 gigatone de carbon). Animalele constituie 2 gigatone de carbon, iar oamenii reprezintă o mcă parte din acest întreg. Char şi aşa, întreaga faună şi floră a fost alterată de către oameni. 
Deşi biomasa umană reprezintă doar 0,06 gigatone de carbon, suntem de 10 ori mai mulţi decât mamiferele aflate în sălbăticie. Un alt segment de animale, cele crescute pentru hrană, precum porcii sau vacile, reprezintă 60% din toate mamiferele de pe Pământ. În cazul păsărilor regăsim aceaşi situaţie, cele domestice fiind de trei ori mai multe decât cele sălbatice.  "Atunci când fac un puzzle cu fiica mea, este reprezentat un elefant lângă un tigru şi un rinocer, când de fapt ar trebui să fie o vacă lângă o vacă urmate de un pui", a declarat Milo. 
Anterior domesticirii şi Revoluţiei Industriale, specialiştii sugerează că mediul înconjurător ar fi arătat cu totul diferit. 


Trimiteți un comentariu