vineri, 2 iulie 2010

Ce mai face creierul…. .



Când creierul intră pe pilot automat

Creierul nu se odihneşte nici măcar când visăm cu ochii deschişi

Multă vreme s-a crezut că, atunci când ne relaxăm, creierul ia şi el o pauză. Cu toate acestea, recent, s-a demonstrat că, de fapt, atunci când ne zboară gândurile, o parte din circuitele neuronale sunt foarte active.

Atunci când stai relaxat pe un scaun sau când te întinzi în pat şi aproape că adormi, ai putea să crezi că fiecare parte a corpului tău începe să se odihnească, inclusiv creierul care, până atunci, a ­funcţionat la parametri maximi, la serviciu. Nimic mai greşit, spun oamenii de ştiinţă.

De fapt, se pare că, în momentele în care ne relaxăm sau atunci când ne lăsăm mintea să zboare şi visăm cu ochii deschişi, chiar şi când suntem sub anestezie generală, anumite conexiuni cerebrale între zone dispersate ale creierului sunt poate chiar mai active decât în clipele de conştienţă maximă.

Mai exact, cantitatea de energie consumată de creier atunci când îndeplinim anumite sarcini este cu doar 5% mai mare decât atunci când nu-l punem la treabă. Mai mult, se pare că între 60 şi 80% din energia totală folosită de creier nu are ­nicio legătură cu stimulii exteriori. Specialiştii numesc această stare a creierului ­„pilot automat".

Cititul, în ­defavoarea ­amintirilor personale

O serie de studii au scos la iveală că, în anumite situaţii, unele sarcini pun în umbră o parte din conexiunile cerebrale responsabile cu funcţii importante. Cu alte cuvinte, în urma unor investigaţii PET/CT, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Washington din St. Louis, SUA, au observat că, atunci când voluntarii citeau cu voce tare pasaje din cărţi, devine mai puţin activă zona din creier responsabilă, printre altele, cu amintirile evenimentelor personale din viaţă (cortexul parietal median).

Mai mult, alte studii au demonstrat că, în momentele în care visăm cu ochii deschişi, o altă zonă care rămâne activă şi care ­este umbrită atunci când ne punem creierul la treabă este cortexul prefrontal median, implicat în aspecte ale stării noastre emoţionale şi în încercarea noastră de a ghici gândurile celorlalţi.

Apariţia bolilor, explicată

Înţelegerea funcţionării creierului atunci când intră pe pilot automat le-ar putea ­oferi cercetătorilor în neu­roştiinţe indicii cu privire la cele mai mari mistere ale funcţiilor cerebrale. De fapt, primul pas a fost făcut.

În 2008, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a demonstrat că, prin intermediul imagisticii, se poate afla cu 30 de secunde înainte dacă o persoană va răspunde greşit la un test pe calculator.

Mai precis, eroarea apare atunci când pilotul automat preia controlul şi, din această cauză, zonele creierului responsabile cu concentrarea atenţiei asupra întrebărilor din test devin mai puţin active.

Alte studii au dezvăluit că anumite afecţiuni pot fi puse pe seama funcţionării deficitare a pilotului automat al creierului, adică anumite conexiuni între zonele creierului nu se fac aşa cum ar trebui în momentele de relaxare.

Printre bolile care au drept ­cauză astfel de disfuncţii se numără maladia Alzheimer, autismul, schizofrenia şi chiar şi depresia. Potrivit specialiştilor, zonele creierului care sunt afectate în cazul bolii Alzheimer sunt aceleaşi cu cele implicate în activarea pilotului automat al creierului.

„Visatul cu ochii deschişi" a stârnit multă vreme controverse din punctul de vedere al proceselor neuronale care se desfăşoară în această stare.

Studii recente de rezonanţă magnetică funcţională au identificat o asemănare mare între procesele cognitive corticale care stau la baza acestor vise din timpul treziei şi cele din timpul somnului paradoxal cu vise. În timpul acestor procese cognitive, se constată un nivel mare de activare corticală, întreţinut de cir­cuite nervoase mediate prin acetilcolină.

Această stare de activare corticală permite prelucrarea informaţiei recepţionate în ariile senzoriale primare, cu scopul formării şi consolidării memoriei de lungă durată. În timpul viselor, la nivelul creierului se corelează cunoştinţele deja acumulate cu informaţia recentă şi, astfel, aceasta este integrată în memoria de lungă durată.

Creiereul controlează nivelul colesterolului.

Cantitatea de colesterol din sânge nu depinde numai de dietă şi de activitatea ficatului. Grelina, hormon secretat în creier, acţionează ca o telecomandă asupra colesterolului din organism. Ea are rol în creşterea senzaţiei senzaţiei de foame dar şi a nivelului de grăsimi din sânge. Descoperirea aparţine cercetătorilor de la Universitatea din Cincinatti şi are la bază studii realizate pe şoareci. Dacă rezultatele se dovedesc valabile şi în cazul oamenilor, ea deschide noi oportunităţi în domeniul terapiei anticolesterol.

Viitorul e scris în creier.

Cercetătorii americani au reuşit să deducă din scanarea activităţii creierului modul în careva acţiona o persoană în viitor. Emily Falk şi colegii săi de la Universitatea California din Los Angeles, care şi-au publicat studiile în Journal of Neuroscience, susşin că pot anticipa în proporţie de cel puţin 75%, pe baza imaginilor creierului furnizate de scanner, dacă o persoană care şi-a pus în gând să realizeze un anumit lucru pe care şi-l doreşte îşi va pune în practică intenţia pe care o are. (J.N.)

Surse:

Andrada Floria – redactor Adevărul

Dr. Radu Braga cercetător în neuroştiinţe Universitatea de Medicină „Carol Davila", Bucureşti

Trimiteți un comentariu