SECRETUL INTELIGENŢEI UMANE
Creşterea
spectaculoasă a inteligenţei umane, prin care omul se deosebeşte atât de mult
de restul regnului animal, s-ar putea datora unei singure gene, care duce la
sporirea numărului de celule dintr-o regiune-cheie a creierului, au descoperit
oamenii de ştiinţă.
Capacităţile
cognitive ale omului, prin care acesta se distanţează mult chiar şi de cele mai
apropiate rude actuale ale sale din regnul animal – maimuţele antropoide – s-ar
putea datora unei singure gene, absolut specifică oamenilor, arată un studiu
recent.
Gena a fost identificată la omul modern (Homo sapiens), la omul
de Neanderthal şi la o altă specie umană dispărută, numită omul din
Denisova (sau denisovan), dar nu şi la cimpanzei.
Gena a permis
dezvoltarea zonei numite neocortex, care a ajuns să conţină, la om, mult mai
mulţi neuroni decât la orice altă specie, inclusiv maimuţele antropoide.
Studiul
a fost condus de Marta Florio, specialist în biologie celulară şi moleculară la
Institutul Max Planck pentru studiul biologiei moleculare, celulare şi al
geneticii din Dresda, Germania. Cercetatorii
au descoperit că o anumită genă, numită ARHGAP11B, era puternic activată în
celulele progenitoare neuronale de om…
Comparând
genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii au confirmat că gena
ARHGAP11B, existentă la omul actual, era prezentă şi la neaderthalieni şi
denisovani, dar că ea nu există la alte mamifere, precum şoarecii şi
cimpanzeii.
Această constatare sugerează că gena a apărut curând
după ce ramura evolutivă a oamenilor s-a desprins de cea a cimpanzeilor şi că tocmai această genă
a netezit drumul spre dezvoltarea rapidă a creierului uman.
Totuşi, această schimbare genetică
probabil nu explică pe deplin inteligenţa superioară a omului modern, spun
cercetătorii. Şi alte specii de oameni – precum neanderthalienii –
aveau creiere mari, dar inteligenţa remarcabilă a speciei Homo sapiens ar putea
fi legată mai curând de modul în care celulele creierului îşi formează şi
desfiinţează conexiunile neuronale, în decursul timpului.
Rezultatele cercetărilor au fost publicate în jurnalul Science.
Descopera.ro
TEORIA BIOTEHNOLOGICĂ PALEOASTRONAUTICĂ
privind intervenţia externă în evoluţia omului.
Această teorie se bazează pe cercetări, studii, pe cele mai recente
constatări şi pe studierea interdisciplinară a micro şi macro cosmosului. Ca
urmare cercetărilor efectuate, savanţii ce susţin această teorie afirmă -
bazaţi şi pe date concrete - că în urmă cu 30 – 35 de mii de ani,
extratereştrii au manipulat genetic oamenii neanderthalieni. Astfel, ei au efectuat
operaţii biotehnologice complexe, prin substituirea unor segmente de cromozomi
sau a unor părţi din genom.[1] Aceste biooperaţii au
determinat ca neanderthalienii, în câteva generaţii, să ajungă la inteligenţa
omului de Cro-Magnon ce a devenit, prin stabilizare biologică, subspecia Homo
sapiens. Asemenea manipulări genetice s-au bazat pe faptul că stocarea informaţiei ereditare se face în
structurile genetice şi prelucrarea informaţiei se realizează în straturile corticale
– rezervorul cortical.
Între subspeciile Neardenthaliensis şi cea
Cro-Magnon sapiens ale speciei Homo sapiens a intervenit ingineria genetică
paleoastronautică la nivel cromozomial al intelectului (cu modificări anatomice
şi fiziologice) şi nu fizic, morfologic.
Despre mutaţie naturală a speciei nu poate fi
vorba întrucât s-a demonstrat că acestea au o rată între limitele 0,4 – 4x10-9
per genom şi generaţie ceia ce nu poate duce la structuri noi.
Biotehnologia de manipulaţie genetică a grăbit cu
milioane de ani evoluţia omenirii.
Cel mai important aspect urmărit în cadrul
operaţiilor biotehnologice a fost creşterea capacităţii şi funcţionalităţii
cerebrale deci a calităţii proceselor de analiză şi sinteză, altfel spus de
îmbunătăţirea coeficientului de inteligenţă I.Q. ( inteligent quotient ).
Apariţia
omului de Cro-Magnon s-a făcut înlocuind
omul din subspecia neaderthaliensis în perioadele glaciare şi inter glaciare
când, normal, ar fi rezistat omul mai vânjos, mai puternic.
Pentru
susţinerea teoriei modificărilor genetice prin modificarea voită a
cromozomilor, se face următoarea
comparaţie: în timp ce s-au produs aceste profunde (şi în acelaşi timp ilogice din punct
de vedere al evoluţiei speciei) transformări în anatomia şi fiziologia omului
în cca 15 – 20 de mii de ani – animalele de azi nu şi-au modificat aproape de loc
structura anatomică comparativ cu aspectul strămoşilor de acum cca 65 – 70 de milioane de ani.
Sursa: Renato
Zamfir – Ipoteza paleoastronautica (Terra incognita)
Stadiul actual al studierii „sursei” inteligentei
umanane pune faţă in faţă doua
ipoteze care mi se par a fi de interes deosebit. Sunt doua teorii deosebite,
evident, una fiind, in fond, o teorie evoluţionistă cealalta sustinand
interventia voluntara a unor entitati posesoare de cunoştiinţe avansate şi de
inalta tehnologie.
Ceea ce aş vrea sa subliniez şi sa supun atentiei
cititorilor acestui articol este „întâlnirea”, punctele comune pe care le-am
întrezărit între cele două ipoteze.
Astfel:
Cercetarea publicata recent de Foxnews repectiv revista
Science concluzioneaza ca gena ce a determinat „explozia” de inteligenţa umană
a fost identificată la omul de
Neanderthal - ca un „salt” la mijlocul evolutiei omului – fara
a explica cauzele si motivele ce au determinat apariţia acestei gene.
Daca ne referim la ipoteza paleoastronautica – descrisa
in mai multe articole postate pe blogul Orizonturi - aceasta mi se pare ca ar lămuri „lacunele” de informare
ale teoriei evolutioniste, fara a o contrazice; dimpotriva, mie mi se pare ca o
completează şi ofera posibilitatea unei teorii mai bine fundamentată.
Am pus
alaturi aceste doua teorii in incercarea
de a va incita, de a va gândi si sa va
exprimati referitor la „sursa” inteligentei omului si, eventual, de a va stabili
optiunile fata de aceasta tema si sa va inserati parerea pe blog.
[1] Genom = totalitatea cromozomilor care se
găsesc în nucleul celulei; reprezintă zestrea ereditară a individului. Omul are
46 cromozomi yy – femeile şi 46 cromozomi xx– bărbaţii.
