„Pentru
a înţelege universul la nivelul cel mai profund, trebuie să ştim nu numai cum se comportă universul, dar şi de ce.
De ce există cava mai degrabă
decât nimic ?
De ce existăm ?
De ce acest set particular de
legi şi nu altele?
Aceasta
e Întrebarea Ultimă privind Viaţa, Universul şi Tot ce Există. Vom încerca să
dăm un răspuns în această carte”. (citate din pag 8 a cărţii Marele Plan )
* * *
Cartea „MARELE
PLAN” scrisă de fizicienii St.
Hawking şi L. Mlodinow prezintă evoluţia şi stadiul actual în domeniul fizicii,
punând în evidenţă noua vizune
ştiinţifică privind:
- Universul, originile, trecutul, evoluţia şi viitorul
său. Modul cum trebuie abordat, analizat dar şi despre existenţa
prezentulul, trecutului şi viitorului Universului, în conformitate cu teoriile
fizicii moderne, îndeosebi a mecanicii cuantice - teoriei M
- Legile naturii -
„Natura
se comportă într-un mod tot mai puţin compatibil cu experienţa cotidiană”
„ Fizica
cuantică.. e o descriere precisă a naturii...” „Fizica cuantică ... impune o
schemă conceptuală total diferită de fizica clasică în care poziţiile,
traiectoria ba chiar trecutul şi viitorul unui obiect nu sunt precis
determinate”
- Realitatea - care diferă (mult)
de realitatea percepută de simţurile noastre, mai ales în modul de desfăşurare
al interacţiunilor, reacţiilor, şi legăturilor în structurile materiei
sub-atomice: particule elementare şi cuarci,
inclusiv cu evidenţierea legăturii cu activităţile de natură spirituală
[mentale, psihologice, conştiinţă, liber arbitru];
Realitaţile Universului ( de la macro- cosmos
la micro- cosmos ) pot fi înţelese numai prin folosirea de modele (teorii).
Este fundamental a înţelege teoria Realismului
dependent de model: el reprezintă o sinteză a unei noi concepţii despre materie, univers,
realitate. „Realismul dependent de
model se aplică nu doar modelelor ştiinţifice, dar şi modelelor mentale pe care
ni le creiem cu toţii... pentru a interpreta şi înţelege lumea de zi cu zi...
Realismul
dependent de model corespunde modului în care percepem obiectele.... Altă
problemă pe care o rezolvă realismul dependent de model,.... este cea a
semnificaţiei existenţei. Există lucruri, obiecte pe care nu le putem vedea,
precum electronii sau cuarcii - care sunt un model util care explică
observaţiile asupra multor fenomene şi au permis inventarea, de ex a
televizorului; astăzi, toţi fizicienii cred în existenţa electronilor şi a cuarcilor,
deşi nu-i pot vedea.”...” deşi nu putem observa cuarci individuali, acceptăm
modelul fiindcă reuşeşte să explice foarte bine comportamentul protonilor,
neutronilor şi a altor particule de materie”.
„
Percepţia noastră - deci şi observaţiile pe care se întemeiază teoriile noastre
- nu este directă, ci e ajustată de un fel de lentile, structura interpretativă
a creierului nostru”
Realitatea nu este
cea percepută de simţurile noastre. Mecanica cuantică şi Teoria M**
demonstrează teoretic acest lucru [de subliniat că toate experimentele făcute
confirmă teoria / modelele mecanicii cuantice, ceea ce îi dă notorietate şi
credibilitate maximă, fiind unanim acceptată].
„Nu există nici o noţiune de realitate independentă de imagine sau de
teorie” „ .. Natura se comportă
într-un mod tot mai puţin compatibil cu experienţa cotidiană, deci cu intuiţia
noastră, după cum o dovedeşte experimentul cu
fulerene” „ Noi creăm istoria prin observaţiile noastre, iar nu istoria
ne crează pe noi”.
Modelele (legi) de comportament ale
UNIVERSULUI descoperite / stabilite cronologic
Cel mai de
neînţeles lucru în privinţa universului este că poate fi înţeles (Einstein)
„Universul
poate fi înţeles pentru că e guvernat de legi ale ştiinţei; cu alte cuvinte,
comportamentul lui poate fi modelat”
Aceste
modele / legi sunt:
= Gravitaţia
- protagonist
- Newton
= Forţele
electrice şi magnetice; electromagnetism; câmpuri de forţe; câmpul
electromagnetic care constituie legătura dintre electricitate, magnetism şi
lumină - protagonişti:
Hans Christian Orsted, Michael Faraday, James Clerk Maxwell, Michelson,
Morley, Hendrik Lorentz, Albert Einstein. Câmpul electromagnetic se propagă în
spaţiu ca o undă; s-a calculat că viteza de propagare e viteza luminii
( 300.000 km/sec în funcţie de un anumit
reper de referinţă). Ca reper de referinţă s-a „inventat” eterul care a
rezistat o perioadă de timp, până la apariţia altor modele / teorii ce au
arătat că eterul nu există. Einstein a afirmat că legile fizicii - şi în
particular viteza luminii ar trebui să fie aceleaşi pentru toţi observatorii
aflaţi în mişcare uniformă şi „ măsurarea timpului scurs şi a distanţei
parcurse depind de observatorul care face măsurătorile” [ un principiu din
relativitatea specială formulată în anul 1905).
= Spaţiu -
timp - protagonist : Einstein
=
Relativitatea generală şi specială- teoria asupra gravitaţiei - Eintein
= Mecanica
cuantică - care
determină noul tip de abordare al legilor naturii de către fizica modernă şi care
este unanim acceptată şi pe baza căreia, în fizica modernă au fost elaborate
mai multe teorii - modele (paradigme !?) care satisfac cerinţele tot mai
exigente ale realităţii coportării şi existenţei naturii - prin studierea
particulelor şi cuarcilor.
In fizica modernă,
există
mai multe teorii printre care:
= Teoria cuantică a câmpului magnetic,
numită electrodinamică cuantică elaborată de Richard Feynman şi alţii sau
QED (quantum
electrodynamics) - în anii `40 ; toate predicţiile QED au fost testate şi
confirmate de rezultatele experimentale
=
Teoria cromodinamică cuantică (quantum chromodynamics) sau QCD -
propusă de Abdas Salam şi Steven
Weinberg - în 1967 conform căreia
protonul, neutronul şi multe alte particule de materie elementare se compun din
cuarci. Protonii şin eutronii barionii care alcătuiesc nucleul atomilor şi
constituie baza întregii materii normale din univers
= aşa numite
teorii ale marii unificări [grand unified
theories] - anii 70 - care unifică forţa tare cu cea slabă şi cea
electromagnetică; ele prezic că protonii,
materia din care suntem alcătuiţi, se dezintegrează după aproximativ 1032
ani (universul are abia vârsta de 1010 ani).
= Modelul
standard - majoritatea fizicienilor au adoptat această teorie ad-hoc care cuprinde
teoria unificată a forţelor electroslabe şi QCD ca teorie a forţelor tari.
„Modelul standard este unul de succes şi concordă cu toate observaţiile actuale
dar e nesatisfăcător fiindcă.... nu include gravitaţia” .
=
Supergravitaţia - în 1976; teoria posedă o supersimetrie a cărei consecinţă
importantă este că particulele de forţă şi particulele de materie şi prin
urmare forţa şi materia sunt două faţete ale aceluiaşi lucru; asta înseamnă că
fiecare particulă de materie, de pildă un cuarc, trebuie să aibă drept partener
o particulă de forţă, iar fiecare particulă de forţă, de pildă un foton,
trebuie să aibă drept partener o particulă de materie.
= Teoria
corzilor [strig theory]
conform
căreia particulele nu sunt puncte, ci structuri aflate în vibraţie, care au
lungime, dar nu au lăţime sau înălţime. „Teoriile corzilor mai au o trăsătură
stranie: ele sunt coerente numai dacă
spaţiu-timp are zece dimensiuni în loc de cele patru obişnuite”.
= Teoria M** - teorie fundamentală - începând cu 1994. - „...are
unsprezece dimensiuni spaţio-temporale, ea poate conţine nu doar corzi vibrante
ci şi, ci şi particule punctiforme, membrane bidimensionale, picături
tridimensionale precum şi alte obiecte mai greu de imaginat şi care ocupă încă
mai multe dimensiuni ale spaţiului, până la nouă”
„Legile
teoriei M permit deci existenţa unor universuri diferite, cu legi aparente
diferite....”. „Teoria M are soluţii
care permit existenţa a numeroase spaţii interne diferite.... ceea ce înseamnă
că ea admite
10500 universuri diferite, fiecare cu
legile lui” „ Conform teoriei M, universul nostru nu e singurul univers. Teoria M prezice că nenumărate universuri
au fost creiate din nimic. Crearea lor nu presupune intervenţia unei fiinţe
supranaturale sau a unui zeu, ci aceste universuri multiple apar în chip
natural din legile fizice, sunt predicţii ale ştiinţei”.
** Teorie
fundamentală. „Nimeni nu pare să ştie ce înseamnă „M” dar poate veni de la „master”
[stăpân], „miracol” sau „mister”. Sau de la toate trei.
Modificări
majore, esenţiale în abordarea
ştiinţifică a cunoaşterii legilor naturii, ale fizicii.
- „Se
pare că ne aflăm într-un punct critic în
istoria ştiinţei ... trebuie să ne schimbăm ideile despre scopul unei teorii
fizice si despre condiţiile pentru a o accepta. Se pare că numerele
fundamentale şi chiar forma legilor aparente* ale
naturii nu sunt impuse de logică sau de principii fizice
* legi aparente: legile naturii pe care le
observăm în universul nostru - legile celor patru forţe fundamentale şi
parametrii ce caracterizează particulele elementare cum sunt masa şi sarcina
electrică - în opoziţie cu legile mai profunde ale teoriei M care permit
existenţa unor universuri diferite, cu legi diferite.
„ Ceea ce ştim este că elementele componente
ale unor obiecte ascultă de legile fizicii cuantice, iar legile lui Newton sunt
o bună aproximaţie pentru a descrie comportamentul obiectelor macroscopice
alcătuite din aceste obiecte cuantice. ... Atomii şi moleculele individuale acţionează într-un mod profund
diferit de cel care rezultă din experienţa noastră cotidiană”. „cu cât un
obiect e mai mare, cu atât efectele cuantice sunt mai puţin vizibile”...
Istorii
alternative
- Teoria cuantică introduce ideea de istorii alternative: „conform fizicii cuantice, universul nu are doar un singur trecut sau o singură istorie” ....”prezentul, trecutul (neobservat), la fel ca şi viitorul, e nedefinit şi există doar ca un spectru de posibilităţi” . „...la fel ca o particulă, universul nu are o singură istorie ci toate istoriile posibile, fiecare cu probabilitatea ei”. Fizica clasică - „teoriile clasice sunt modele în care universul are o singură istorie” „..aceste modele intră în contradicţie cu observaţiile” „In locul lor trebuie să folosim teorii cuantice în care universul poate avea toate istoriile posibile” .... „trebuie să găsim versiuni cuantice ale tuturor legilor naturii. Asemenea teorii se numesc teorii cuantice de câmp”
- de „jos
în sus” , abordare şi studiere clasică, adică de la origini până în prezent şi cu predicţii spre viitor
ceea ce duce la concluzi că universul are un singur trecut, o cauză - cel mai
ades pomenită fiind big bangul - dar care nu lămureşte creierea universului;
- de „sus în jos”, adică adică
din prezent spre origini, spre trecut, ceea ce duce la concluzii că universul are mai multe istorii, deci
posibil să aibe mai multe trecuturi şi să fie mai multe universuri.
În teoriile
cosmologiei cuantice, natura
cuantică a universului cuprinde şi
modelul potrivit căruia începutul
universului a fost guvernat de legi ale naturii şi că „atunci când vorbim de „începutul”
universului ajungem la ideea subtilă că, privind înapoi către universul
primordial, timpul, aşa cum îl cunoaştem nu exista!” iar....”.... timpul se
poate comporta ca o altă directie a spaţiului” şi „ ...începutul universului a
fost guvernat de legi ale naturii şi nu mai este nevoie de vreun zeu care să-l
fi pus în mişcare”, deci că nu nu există un început al timpului. Dar şi „originea
universului a fost un eveniment cuantic”.
- Existenţa vieţii inteligente - deci existenţa umanităţii - conform principiului antropic slab - dă posibilitatea stabilirii condiţiilor necesar a fi întrunite pentru a fi viaţă în univers; dintre acestea:
- existenţa noastră stabileşte faptul că
universul trebuie să aibă în jur de zece
miliarde de ani;
- parametrii fizici să nu se abată prea mult
de la valoarea pe care le-o găsim în realitate; astfel:
- pentru ca noi să existăm, universul trebuie să conţină elemente mai
grele precum carbonul şi acestea să rămână stabile timp de cel puţin miliarde
de ani
- să existe
excentricităţi orbitale mici - între 0 şi 0,5 - care permit viaţa
- ” principiul antropic tare susţine
că faptul că noi existăm impune constrângeri nu doar asupra mediului dar
chiar şi asupra formei şi conţinutul posibile ale legilor naturii”
-
să existe un echilibru între forţele fundamentale ale naturii
-
majoritatea constantelor fundamentale găsite de teoriile fizicii să fie fin
reglate; dacă acestea ar fi puţin
modificate, universul ar fi neprielnic dezvoltării vieţii.
„Legile naturii formează un sistem extrem de
fin reglat”
... şi „nu se poate modifica aproape nimic în legile fizicii fără a
se distruge posibilitatea dezvoltării vieţii aşa cum o cunoaştem”
DESPRE UNIVERSUL nostru:
„Universul
poate fi înţeles pentru că e guvernat de legi ale ştiinţei: cu alte cuvinte,
comportamentul lui poate fi modelat”.
„ ...dacă vrem să înţelegem începutul
universului, când materia şi energia erau comprimate într-un volum mic, trebuie
să apelăm la o versiune cuantică a
relativităţii generale”.
Iată ce sunt câteva din legile sau modelele privind universul:
* Universul cunoscut are trei dimensiuni
spaţiale extinse şi este irelevantă
posibilitatea cuantică ca universul să aibe mai puţine sau mai multe dimensiuni
spaţiale extinse ; deci ne interesează doar istoriile cu trei dimensiuni
spaţiale extinse.
* Observăm că în realitate se aplică modelul
standard (al interacţiunilor particulelor elementare) cu toţi parametrii săi;
modelul standard descrie universul nostru.
* Universul timpuriu trebuie să fi fost (a
luat naştere) aproape omogen, doar cu mici neregularităţi ceea ce a permis
existenţa condiţiilor pentru crearea şi
menţinerea vieţii, atunci când au fost întrunite condiţiile minime obligatorii.
* Teoria de sus în jos e în perfect acord cu cerinţele generale ale teoriei inflaţiei*** dar e nevoie de mai multe măsurători mai precise
pentru a fi infirmată sau confirmată.
*** universuri care încep
se extindă cu o viteză tot mai mare - cu alte cuvinte universuriîn stare de
inflaţie
* „... Universul a
apărut spontan începând cu toate modurile posibile. Majoritatea acestora
corespund altor universuri. „...
creaţia spontană a universului” „....ştim totuşi că originea universului a fost
un eveniment cuantic” .
”Universul nostru e doar unul din nenumărate
altele, iar legi ale sale aparente nu sunt determinate în mod unic”. „Se pare
că există un peisaj vast de universuri posibile”.
MARELE PLAN
„
În cosmologie, dovada copleşitoare privind un scop şi un plan .... este
reglajul fin al legilor fizicii”
prezentat în carte. Reglajul extrem de fin a atât de multe legi ale naturii i-a condus
pe unii la susţinerea unui proiect inteligent - Intelligent Design -
subînţelegându-se că proiectantul este Dumnezeu. Nu acesta este răspunsul
ştiinţei moderne. Principiul antropic pune reglajul fin al legilor fizicii pe
picior de egalitate cu factorii de mediu, căci el presupune că habitatul nostru
cosmic este unul din multe alte universuri, la fel cum sistemul nostru solar
este unul din multe altele. Deci reglajul fin al legilor naturii poate fi
explicat prin existenţa universurilor multiple ( la fel ca existenţa unor
multiple sisteme „solare”).
„Pentru că există
o lege cum este gravitaţia, universul poate să se creeze - şi se va crea - pe
sine însuşi din nimic, în modul pe care l-am arătat [
„trebuie să
acceptăm că ideile
noastre obişnuite despre spaţiu şi timp nu se aplică universului primordial,
să „
înţelegem că timpul se poate comporta ca o altă direcţie a spaţiului” şi că „..începutul universului a fost guvernat de legi
ale naturii]. Crearea spontană e motivul pentru
care există ceva mai de grabă decât nimic, motivul pentru care universul există
şi pentru care noi existăm. Nu e nevoie să apelăm la Dumnezeu să facă lumină şi
să pună universul în mişcare.
Teoria
M - cea mai generală teorie supersimetrică a gravitaţiei şi singurul candidat
pentru o teorie completă asupra universului, „teoria a tot ce există” - este
cea care dă suport teoretic şi consistenţă ştiinţifică unor astfel de paradigme
privind istoriile alternative şi crearea spontană ale universului,existenţa
multiversurilor.
„Dacă e finită - ceea ce rămâne de demonstrat - ea va fi modelul unui
univers care se crează pe sine însuşi. Noi trebuie să facem parte din acest
univers, fiindcă nu există un alt model coerent. Dacă teoria va fi confirmată
de observaţii, aceasta va fi încheierea încununată de succes a unor căutări
care durează de peste 3000 de ani. Vom
fi găsit marele plan”.
Sorin302 - aprilie 2013
MARELE PLAN
- de
Stephen Hawking şi Leonard Mlodinow
Editura
Humanitas - 2012
Traducere după THE
GRAND DESIGN published
by Bantam
Books in 2010.