vineri, 18 iulie 2014

Adaus la articolul „Umanitatea: cine suntem?”.



Noile ştiri provenite din lumea oamenilor de ştiinţă îmi dă plăcutul prilej să postez mai jos un supliment de informaţii referitoare la temele abordate în precedentul articol de pe blog: „Umanitatea: cine suntem?”.
Noile descoperiri ale cercetătorilor le prezint ca o completare a cunoştinţelor despre mediul în care trăim şi ne dezvoltăm, despre influenţele şi interdependenţa pe care le avem dela şi cu mediul înconjurător, dela interacţiunile ce se descoperă a fi tot mai multe  în sistemele şi  organismele existente pe Pământ. Oamenii de ştiinţă constată din nou că Pământul este încă insuficient cunoscut, tot aşa cum şi organismul omenesc  încă nu este bine şi complet cunoscut, sunt multe enigme necesar a fi elucidate.

Formele de viaţă necunoscute care stăpânesc Pământul: ce este materia neagră microbiană?    
Extrase dintr-un articol postat pe site-ul  descopera.ro
Unul dintre cele mai mari mistere ale vieţii pe Pământ şi anume formele de viaţă necunoscute care stăpânesc Pământul: microorganismele care constituie aşa zisa materia neagră microbiană.
Viaţa pe Pământ, aşa cum o cunoaştem noi, n-ar fi posibilă fără microorganisme, afirmă Christian Rinke, unul dintre cercetătorii care studiază cel mai intens aceste forme de viaţă. O mare parte din oxigenul pe care îl respirăm e produs de microbi; cu ajutorul lor producem alimente precum iaurtul, brânza, berea şi vinul; în industria farmaceutică, microorganisnmele sunt utilizate drept micro-uzine, pentru a produce, de pildă, insulina necesară diabeticilor. 

Trăim cu adevărat într-o lume stăpânită de aceste forme de viaţă. Noi n-am putea trăi fără ele, dar ele s-ar descurca de minune fără noi.
Microorganismele sunt cele mai abundente forme de viaţă de pe Terra, constituind 60% din biomasa terestră. Şi totuşi, abia 1% din această fantastică bogăţie de specii de vieţuitoare este cunoscută oamenilor de ştiinţă – puţinele specii care pot fi cultivate în laborator. Celelalte – imensa majoritate, adică – alcătuiesc o uriaşă enigmă vie. Ansamblul de microorganisme aproape necunoscute  domină aproape toate ecosistemele planetei. Numărul microorganismelor dintr-o linguriţă plină cu pământ e mai mare decât cel al tuturor oamenilor de pe planetă. Apa oceanelor e plină de ele Trăiesc în fel de fel de medii de viaţă, pe crestele munţilor şi în nisipul deşertului, în reactoarele nucleare şi în organismul uman. Şi despre ele ştim frustrant de puţin.
Două cercetătoare din SUA,  Beth Orcutt, de la Bigelow Laboratory for Ocean Sciences din East Boothbay şi Jill Banfield de la University of California, Berkeley, au prezentat, separat, comunicări privind rezultatele studiilor lor asupra formelor de viaţă microbiene din unele habitate cu condiţii neobişnuite de viaţă. Microorganismele studiate de ele trăiesc în adâncul pământului, unele în apele freatice, altele încă mai adânc, sub scoarţa terestră.
O enormă varietate de specii
 de bacterii,  aproape nestudiate, alcătuieşte aşa-numita materie neagră microbiana



Cea dintâi întrebare ar fi: cum supravieţuiesc aceste organisme? Sau, mai exact, ce „mănâncă” ele?
Analiza genelor lor sugerează că ar consuma metan; nu e un lucru surprinzător în sine, căci în lumea bacteriilor sunt cunoscute multe specii care folosesc metanul drept sursă de energie.



Iată încă un domeniu de “lămurit”, de cercetat pentru a determina mai bine şi mai complet cadrul în care umanitatea se dezvoltă şi, mai ales, de aflat cum sa ne integrăm în această multitudine de forme de viaţă şi cum să le folosim pentru evoluţia noastră.
Nota: textul cu litere albastre îmi aparţine. Sorin302
Sursa:   Descopera.ro  -  Ştiinţă | 10.07.2014 |

luni, 7 iulie 2014

UMANITATEA: CINE SUNTEM ?




Organismul uman - sistem integrat
Toate organismele din univers evoluează după  modelul / paradigma fizicii cuantice potrivit căruia comportamentul materiei la nivel cuantic se regăseşte în întreg universul, la toate formele cosmice. Aceste legi ale naturii  demonstrează că sunt valabile la orice nivel de organizare a materiei vii şi nevii, ceea ce a generat remarca că există  similitudine între  modul cum se dezvoltă şi se comportă organismul / sistemul uman cu alte organisme /sisteme care, pe lângă oameni şi societatea umană, alcătuiesc cosmosul, universul cunoscut.
Existăm /suntem  o formă de viaţă superior organizată, [zicem noi], dar realitatea nu o cunoaştem. Sistemele de organizare ale materiei vii şi nevii,  din Univers sau Multivers apreciez că sunt  create prin MARELE PLAN de Arhitectul Şef / Creatorul / Raţiunea Supremă prin organizarea şi desfăşurarea acestui  program  ca urmare întrunirii unor condiţii, intercorelări, interacţiuni multiple propice dezvoltării vieţii în această parte a universului cunoscut.
Suntem rezultatul evoluţiei materiei inteligente ca urmare derulării programului ce a determinat crearea şi evoluţia universului, probabil într-un mai vast complex al multiuniversurilor diferit organizate al cărui stadiu arată că omul este o fiinţă cugetătoare, înzestrată cu inteligenţă superioară, conştiinţă, spirit moral şi artistic, dotată cu liber arbitru.
Din rezultatele unor cercetări ştiinţifice , rezultă necesitatea  să înţelegem că trăim într-o lume cu interconexiuni globale, în care fenomenele biologice, psihologice, sociale şi de mediu sunt interdependente.
Ceea ce este necesar, este o nouă paradigmă (sau noi paradigme), o nouă viziune asupra realităţii, o schimbare fundamentală în gândire, percepţiile şi valorile noastre
Fiecare organism – de la cele mai mici bacterii, trecând prin marea varietate de plante şi animale, până la oameni -  reprezintă un sistem integrat şi ca atare, un sistem viu. Aceleaşi aspecte de integritate sunt etalate  de sistemele sociale – ca de ex un muşuroi de furnici, un stup de albine sau o familie de oameni -  şi de către ecosistemele care constau  dintr-o diversitate de organisme şi de materie neînsufleţită care se află într-o interacţiune reciprocă.
Majoritatea organismelor nu numai că sunt înglobate în ecosisteme, dar sunt ele însele ecosisteme complexe, conţinând o mulţime de organisme mai mici care bemeficiază de o considerabilă autonomie şi totuşi se integrează în mod armonios în funcţionarea întregului. Ca orice alte fiinţe vii, noi aparţinem ecosistemelor şi, de asemenea, formăm propriile noastre sisteme sociale.
Finalmente, la un nivel chiar şi mai cuprinzător, există biosfera, ecosistemul întregei noastre planete, ecosistem de care depinde integral supravieţuirea noastră. Studii recente de chimie şi microbiologie asupra biosferei şi a modului cum aceasta pare să regleze compoziţia chimică a aerului, au determinat apariţia ipotezei potrivit căreia planeta Pământ ca întreg este considerată ca fiind un singur organism viu.
 După unele teorii rezultate din cercetări minuţioase, elaborate coerent, cu acurateţe ştiinţifică şi bazate pe argumente de tip cosmogonic, genetic, evolutiv, antropologic, parapsihologic, psihologic, agro-zootehnic, cultural, omul modern este rezultatul „altoirii” pe omul de Neanderthal ale unor „implanturi” printr-o intervenţie genetică .
 Suntem o secvenţă de viaţă  cu mai multe dotări decât cele pe care le ştim şi aflaţi pe o treaptă ceva mai „înaltă” faţă de ceea ce cunoaştem în momentul faţă. Am în vedere când fac asemenea afirmaţie existenţa indubitabilă a unor „inhibitori” în organismul uman care împiedică dezvoltarea capabilităţilor existente ale ADN-ului, a creierului, a numărului de neuroni.  
Posibil să fim a 2-a, a 3-a ..... a n-a „ediţie” a unei societăţi închegate, consecutivi sau nu a unor societăţi de dinaintea noastră (de pe Pământ sau de pe alte planete) ce au întrunit condiţiile necesare vieţii şi evoluţiei şi care au dispărut / au fost distruse ca urmare:
-             Fie autodistrugerii - către care, se pare, că se îndreaptă şi societatea noastră; futurologii au elaborat o listă cu pericolele pentru extincţia speciei Homo Sapiens: nanotehnologia, războiul nuclear,poluarea / încălzirea globală, inteligenţa artificială scăpată de sub control, pandemia / arme biologice scăpate de sub control;[descopera.ro -7 iunie 2014]
-             Fie unor cataclisme naturale sau provocate de alte cauze extraterestre (cum, de exemplu ar putea fi rezultatul  unui experiment care nu a respectat regulile Marelui PLAN al  Creatorului!!).
Regenerarea - de la celule la sisteme cosmice
Regenerarea corpului şi a societăţii umane.
Stabilitatea sistemelor (organismelor) cu autoorganizare constă în păstrarea structurii globale în pofida schimbărilor şi a înlocuirilor continue ale părţilor componente ale structurii. Astfel, fiecare din noi la un interval de  câţiva ani ne înlocuim toate celulele cu excepţia celulelor creierului  şi nu avem nici un fel de problemă în continuitatea percepţiilor şi acţiunilor noastre (stabilitate dinamică). Un organism este angrenat în principal în propria sa reinnoire în cadrul unor cicluri continue. Celulele din corpul uman sunt în mod constant în divizare, regenerare, și pe moarte, dar ciclul de viață al fiecărei celule este diferit.  Corpul uman contine aproximativ zece trilioane de celule individuale. Luând în considerare toate celulele  specializate, cele care se regenerează rapid și  celulele corpului  adult care sunt susceptibile de a fi înlocuite, în medie, au o viaţă între unsprezece și cincisprezece ani. Astfel pancreasul  îşi reinnoieşte majoritatea celulelor la fiecare 24 de ore, stomacul la trei zile, globulele albe din sânge se reînnoiesc la fiecare zece zile,  iar 98% din proteinele  din sânge se reînnoiesc în mai puţin de o lună.
Regenerarea e una din paradigmele descoperite de fizica modernă, una din legile ce guvernează evoluţia entităţilor din univers, evoluţia universului însuşi, care se realizează cu păstrarea  capacităţii întregului  de a exista şi adapta la mediu, până la limita impusă de celelalte legi  ale naturii din universul nostru .
Din cele expuse mai sus rezultă  constatarea că există  operarea similară în tot universul a legilor descoperite de fizica cuantică, atât la sistemele / organismele de dimensiuni cosmice cât la cele umane sau subatomice.
În cartea lui Joel Primack [fizician renumit] şi Nancy Ellen Abrams [filosof, istoric al ştiinţei, avocat, analist politic ]– Vedere din centrul Universului (The View from the Center of the Universe), autorii susţin că fiinţele umane sunt  centrale pentru cosmos şi că ultimele cercetări ale ştiinţei pot demonstra acest fapt. Ei nu vor să spună că ne situăm în centrul geografic al cosmosului, ci doar că avem un rol fundamental în cosmos, împreună cu o varietate de alte dimensiuni  de a căror existenţă abia începem să fim conştienţi. Abrams şi Primack - aceşti doi materialişti convinşi - susţin că  cercetarea /teoria / munca lor poate da naştere unei noi spiritualităţi. Conform definiţiei lor, a fi spiritual înseamnă a experimenta legătura noastră cu Universul prin intermediul înţelegerii ştiinţifice. Primack: Să vă enumăr câteva lucruri. Mai întâi, trebuie să menţionez că noi suntem alcătuiţi din cele mai rare substanţe din univers. Atomii constituie doar cinci la sută din materia universului. Materia întunecată are masa de cel puţin cinci ori mai mare decât materia obişnuită. Ceea ce rămâne este energie întunecată. Cel puţin şaptezeci la sută din masa energiei din univers este energie întunecată, ceea ce este cu adevărat misterios.
De aici reiese că atomii sunt relativ rari. Toate elementele grele carbonul, oxigenul, azotul, fosforul, fierul, până la uraniu sunt generate în stele şi supernove, în explozia ce marchează sfârşitul vieţii unei stele. Aceste elemente grele, după cum spuneam, sunt împrăştiate în spaţiu sub forma prafului stelar.
Noi suntem alcătuiţi din aceste elemente grele. Toate elementele grele puse laolaltă reprezintă doar o sutime din unu la sută din ceea ce formează universul, praful stelar care formează compoziţia pietrei unghiulare. Ochiul din interiorul pietrei unghiulare reprezintă viaţa inteligentă porţiunea de praf stelar care este capabilă să vadă toate aceste lucruri, să reflecteze asupra lor, să-i afle sensurile. Ochiul este cu mult în afara proporţiei în comparaţie cu cantitatea de praf stelar existent. Dacă ar fi să reprezentăm viaţa inteligentă la aceeaşi scară de mărime cu toate celelalte elemente, ea ar fi aproape invizibilă, un punct minuscul în vârful piramidei. Aceştia suntem noi. Fiinţele umane se află în centrul universului, iar ultimele dovezi ştiinţifice ne arată acest lucru.
Ne situăm, de asemenea, în mijlocul tuturor scărilor de mărime posibile. Scara umană este aproape exact poziţionată între cea mai mică dimensiune posibilă, uneori numită de fizicieni lungime Planck, şi totalitatea universului vizibil, cel mai mare lucru pe care-l putem vedea. Acesta trebuie că este un adevăr pentru toate formele de viaţă inteligentă.
Recapitulând,  suntem făcuţi din cele mai rare lucruri din univers.  Suntem la mijlocul scării universului, unde  lucrurile sunt foarte fascinante. Suntem  mult mai mici decât galaxiile şi universul. Suntem mult mai mari decât atomii şi particulele subatomice. (Agenţia  Mediafax.)

Impresionantă teorie, excepţională "punere în scenă" şi sinteză a ceea ce fizica  a constatat. Cred că reprezintă încă un pas către apropierea  ştiinţei de Dumnezeu ( nu cel religios ci cel pe care îl iau în considerare majoritatea oamenilor de ştiinţă), o fundamentare a  metafizicii – denumire dată de  Jean Guitton - membru al Academiei Franceze şi fizicienii Grichka şi Igor Bogdanov în cartea “Dumnezeu şi ştiinţa”. 
x
Ca entitate biologică, ca exponent al materialităţii vii, omul a avut şi are  două ipostaze ale fiinţei sale:
-             materială, de animal cu o structură din ce mai evoluată din punct de vedere fizic, care a trebuit să se adapteze în permanenţă la mediu pentru a supravieţui; această caracteristică  fizică este preponderentă în  primele etape /perioade din evoluţia sa;
-             spirituală, dotat cu inteligenţă,  creativitate,  sentimente, suflet, caracteristici care se pare că au apărut acum 30-35 de mii de ani  şi s-au dezvoltat mai puternic în ultima etapă a evoluţiei umane, respectiv în ultimii 10.000 de ani. În actuala  fază, caracteristicile moralo-spirituale se pare că sunt în plină „ofensivă”  faţă de caracteristicile fizice,  sunt în plină evoluţie şi diversificare.
x
        Sistemele vii au câmpuri biologice sau biocâmpuri; fiecare organism are un biocâmp - "câmp electromagnetic biologic". cu proprii parametrii ce măsoară starea de funcţionare (sănătate ) fizică şi psihică  care asigură funcţionarea organismului.
Astfel multi cercetători printre care şi dr. Abraham Hoffer şi dr. Harold Kelen de la Universitatea din Saskatchwan (Canada), au măsurat şi pus în evidenţă existenţa câmpurilor energetice umane (aura corpului).
Câmpurile bioenergetice sunt:
-                   Caracteristice ale lumii vii
-                   Baza informaţiei biologice
-                   Primele care se întâlnesc în confruntarea dintre două sau mai multe organisme vii.
        Câmpul bioelectric oscilează în funcţie de factori încă nedescoperiţi, neelucidaţi.
x
Omul este singura fiinţă care are liber arbitru.  [Libertate absolută de a acţiona şi de a lua hotărâri conform propriei voinţe. Sursa: NODEX; Interpretare voluntaristă absolutizantă a libertăţii, opusă determinismului, care neagă existenţa legilor obiective ale naturii şi ale societăţii, considerând că omul poate acţiona numai după voinţa sa, independent de orice altă condiţionare. (După fr. libre arbitre).Sursa: DN].
x
Celelalte vieţuitoare au inteligenţa dată prin programarea lor şi acţionează prin instinct, permanent adaptat la condiţiile de mediu.
x
S-a demonstrat că spiritul şi toate componentele şi manifestările spirituale-mentale, intelectuale ale fiinţei umane sunt substanţă / materie evoluat organizată, aflată într-un palier superior de organizare faţă de organismul fizic;
                                                        x
Cred că în prezent omenirea este pe scara evoluţiei, mult mai aproape de începuturile perioadei homo sapiens decât de posibilităţile maxime  care se întrevăd ale speciei umane.
Adică suntem la inceputul inceputurilor evoluţiei umane.
Pentru aceasta, probabil că este absolut necesar să asigurăm în primul rând realizarea armoniei între fizic şi psihic/spirit, între corpul fizic şi cel energetic şi apoi/simultan să căutăm căi de legătură cu „viul” din univers.
Nota bene: textele scrise cu fonturi albastre constituie opiniile mele,  ceea ce am înţeles din materialele citate mai jos.
SURSE : fizician Fritjof Capra - Momentul adevărului ştiinţă, societate şi noua cultură, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004 –ISBN 973-31-2237-8
-          Dumitru Constantin Dulcan -Inteligenţa materiei,ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009
-          Renato Zamfir Ipoteza paleoastronautică (Terra incognita) ed. Saeculum IO, 2001(are o bibliografie selectivă de 131 de lucrări – de la Platon la Segan)
-          Fiz.St. Hawking – O mai scurtă istorie a timpului,2007, ed Humanitas
                      -  Marele Plan
-          Fiz. Hubert Reeves – Răbdare în azur – evoluţia cosmică
-          dr. C-tin D-tru Dulcan -  Inteligenţa materiei  şi interviuri;
-            Allison Ford - articolul Corpul îl regenerează la fiecare șapte ani 
-          Jean Guitton - membru al Academiei Franceze şi fizicienii Grichka şi Igor Bogdanov -cartea “Dumnezeu şi ştiinţa”. 
-          Jan van Helsing - „ Copiii mileniului trei”  ed. Antet Bucureşti, 2003 – blbliografia sa : 33 lucrări şi autori
-          Jan van Helsing - Să nu atingi această carte, ed Antet XX Express, Filipeştii de Târg, Prahova, www.antet.ro  - ISBN 973 – 636 – 163 – 2
-               Victor Kernbach, Enigmele miturilor astrale, ed Albatros,
-          Formula AS
-          Wikipedia
-         http://www.bbc.co.uk/science/
-               www. descopera.ro