miercuri, 27 aprilie 2016

Interviu AURORA LIICEANU ce nu trebuie ratat

Acest interviu il consider extreme de important pentru intelegerea fenomenului de degradare accentuata a Romaniei:
-                  deosebit de impresionant prin claritatea si accentele cu care a diagnosticat starea natiunii noastre;
 -  cu o concizie apreciabilă in aratarea cauzelor promiscuitatii in care se “activează” in politică si guvernare si degradarii morale a romanilor si mai ales a conducatorilor Romaniei post socialiste.

Aurora Liiceanu (n. 1 august 1941, Basarabia) este o specialistă română în psihologie, autoare a unor lucrări în acest domeniu. A fost căsătorită cu scriitorulGabriel Liiceanu. a lucrat în cercetare și a predat psihologie la diferite universități din București, dar și la UQAM (Canada) sau EHESS (Franța). În prezent, este cercetător senior la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” din cadrul Academiei Române.[Wikipedia]

Interviu AURORA LIICEANU: „Corupția ține de specia noastră”
 27 April 2016 Cristian Teodorescu
Face parte din categoria celebrităților discrete. Și, cu o modestie neverosimilă, Aurora Liiceanu crede și azi în misterul sufletelor noastre, de care se apropie cu prudența unui detectiv care știe că nu există două cazuri la fel.

Cristian Teodorescu: De ce fură politicianul român care fură?
Aurora Liiceanu: Indiferent dacă este politician sau nu, ....Individul poate fi atras de hoție prin structura lui – pulsiuni, frustrări etc. –, prin valorile lui, prin etica lui. Dacă ne referim la context, putem spune că la noi există legi care permit hoția – fie că sînt redactate incoerent sau confuz, din incompetența celor care le scriu, fie că în mod special se caută ambiguitatea care lasă loc interpretărilor ce duc la hoție –, dar nu există mecanisme de control care să funcționeaze. Resursele umane sînt selectate astfel încît indivizi coruptibili devin controlatori. Cîți paznici nu intră în combinații cu hoții?..... Ar trebui amintit că la noi se valorizează pozitiv individul care știe să se descurce, care este hoț, pentru că el intră ca gîsca prin apă și nu se udă. Asta înseamnă să te descurci. Politicianul român fură pentru că, în general, caută puterea ca să fure. Altfel, de ce nu sînt marginalizați hoții, ci, dimpotrivă, sînt băgați într-o burka protectoare, iar noi, poporul, sîntem certați că generalizăm. ”Majoritățile morale” rămîn, dar se schimbă moralitatea.

C.T.: De ce nu se astîmpără cînd vede ce pățesc confrații lui luați la întrebări de DNA?
A.L.: Hoția este ceva care are propria ei viață. În general e lungă, longevivă, politicienii noștri nu se astîmpără din două motive, cred. Sau poate sînt mai multe. În primul rînd ar fi faptul că un ”încă” funcționează la ei, așa cum Noica spunea că există – la femeile foarte frumoase, care sînt surprinse de faptul că frumusețea e perisabilă, evident, un anume fel de frumusețe, să zicem fizică și la sportivi – acest ”încă”. Adică încă mai pot fi frumoasă, încă mai pot avea performanțe. Marii hoți au poate mai dezoltată o celebritate intimă, un raport intim cu hoția lor, dar nu renunță la ea și din cauza unui alt factor, un fel de atracție pasională față de risc. Nimeni nu-ți poate spune cînd să te retragi, să te astîmperi,....
…….
C.T.: De ce ne plac „tătucii” în politică?
A.L.: Ne plac ”tătucii” în politică mai ales pentru că există mitul salvatorului și încrederea că cineva ne va rezolva nefericirea sau nemulțumirea. Delegăm această misiune cuiva. Cred că aici ne putem gîndi la servitutea voluntară, la ceea a scris La Boétie despre relația complexă, misterioasă, între dominator și dominat. .....Mecanismul este universal...

C.T.: Nu ne-am copt destul pentru democrație?
A.L.: . Cultura politică a unui popor ține de istorie, de vechimea instituțiilor și de mentalul colectiv privind puterea și raporturile între oameni. Nu sîntem copți pentru a gîndi democrația și nici partea ei de inconfort.

C.T.: De unde ne vine corupția? Sîntem făcuți pentru ea?
A.L.: Corupția ține de specia noastră, de partea ambiguă, chiar întunecată a noastră, de pulsiuni, adîncuri psihice, greu explicabile. Ține de diversitatea manifestărilor noastre ca indivizi. Așa cum nu înțelegem de ce oamenii bogați vor să fie și mai bogați.

C.T.: Dar țopîrlănia de unde ni se trage și cît e de răspîndită, că pe unde te întorci dai de ea?
A.L.: ... Astăzi toți se împăunează cu titlul de experți, dar criteriile expertizei nu mai sînt cunoașterea, gradul de cultură într-un domeniu, ci notorietatea și performanța.. Din aceste elite se nasc noi modele pentru cei tineri. Țopîrlanul va deveni omul mediu, obișnuit. Cei trei piloni ai ordinii lumii – clasa socială, rasa, sexul (nu gender, ca astăzi) – nu mai funcționează datorită fluidității frontierelor înăuntrul fiecăruia dintre aceștia.

C.T.: Trebuie să reinventăm România sau să ne luăm tălpășița?
A.L.: Să devenim ”negustori” patrioți ai României, așa cum e ea. Am să reiau definiția negustorului dată de un țăran grec, dintr-un roman al lui Dido Sotiriou, fiului său de vreo 11 ani: ”Negustor înseamnă să furi tu înainte de a te fura altul”.....

Textul integral al interviului il gasiti la