O fereastra deschisa spre cer

Va propun o incursiune in spatiul universului vizibil [care reprezinta numai cca 5% din Univers], prilej pentru a compara realizările omenirii, la o scară familiară noua, celor de pe Pamant, cu măreţia, grandoarea şi dimensiunile corpurilor ceresti.
Acest material are la bază imaginile tulburătoare ale unor părţi din universul din care facem parte, pe care le putem admira datorită transmisiilor telescopului Hubble din care, o parte, le vedeţi mai jos precum şi dacă accesaţi linkul

http://www.youtube.com/results?search_query=hubble+video&aq=6

Imaginile captate de telescopul Hubble sunt uimitoare, superbe şi în acelaşi timp copleşitoare. Ele arată o infimă parte din realitatea materială a universului din care facem şi noi parte ca mici fărâme de particule însufleţite. Noi, cei ce trăim pe Terra, ne facem iluzii despre măreţia, perenitatea / trăinicia dar şi puterea şi valoarea acţiunilor noastre.

Privind aceste imagini şi făcând - cu ajutorul minţii - raporturile de spaţiu, de valoare, de putere, de energii cumulate, între „lumea” la scară cosmică şi lumea noastră pământeană, ar trebui să ne determine să ne dăm seama de adevărata noastră valoare şi ce reprezentăm noi, fiecare om, fiecare ţară şi neam, fiecare continent, întreaga noastră planeta în raport cu imensitatea universului şi a celui ce i-a creat regulile şi programul, a energiilor, puterii, valorilor sale.

Planetele din Sistemul Solar si raporturile de marime intre ele.

Vi se pare ca Pamantul este urias in comparatie cu Mercur sau cu Pluto? Ce ati zice atunci de faptul ca Soarele noastru este doar un punct pe langa stelele rosii supergigantice ascunse de praful solar in imensitatea galaxiei sau de faptul ca daca doar una dintre ele ar fi situata in centrul sistemului nostru solar ar avea o dimensiune suficient de mare pentru a inghiti toate planetele pana la Jupiter sau chiar Saturn?

Soarele

O raza solara este echivalentul a 690 000 de kilometri, iar o masa solara se traduce in 2 x 10³⁰ kilograme, Diametrul soarelui este de 1.392×10⁹ km şi reprezintă singur un procent de 99.8 % din masa sistemului solar. Este de 332 900 mai masiv decat Pamantul, suprafata solara este de 11 990 de ori mai mare decat cea a planetei noastre, volumul este echivalentul a 1 300 000 de pamanturi, in vreme ce masa sa este cat 332 946 de pamanturi.

Galaxia Calea Lactee.

Din lista de corpuri ceresti din galaxia Calea Lactee adusa la zi, steaua VV Cephei are un diametru solar mai mare de 1600 pana la 1 900 de ori fata de cel al astrului zilei. VV Cephei este un sistem stelar binar localizat in constelatia Cefeu, aflata la o distanta de aproximativ 3000 de ani-lumina de Pamant. Supergigantica rosie, are diametrul mai mare decat cel al Soarelui cu 1 600 pana la 1 900. VV Cephei B ca are aproximativ 100 de mase solare.

Iata deci care sunt raporturile privind marimile fizice dintre planeta Terra si unele din corpurile ceresti ce fac parte dintr-o galaxie medie – Calea Lactee - din miliardele de galaxii ce compun universul detectabil / vizibil.

Va propun sa faceti o sumara comparatie intre minusculele noastre kilograme, kilometri- ani lumină, wati, kilo-gigacalorii, ergi, jouli, km /sec şi altele asemenea inclusiv energiile ce am reusit sa le dezvoltam - inclusiv energia atomică-nucleară [dupa posibilitatile oferite de stiinta contemporana (de pigmei)], cu dimensiunile, forţele si energiile existente in universul detectabil exemplificate in acest material.

Va mai propun sa treceti (mental) in revista si „eforturile” deosebite pe care noi si „reprezentantii” nostri le facem sa supravietuim si sa ne „cataram” pe scara sociala, să fim printre primii dintre cei puternici, numai şi numai să acumulăm putere, forţă, notorietate, bogăţii în minuscula şi, de fapt efemera noastră lume.

Am in vedere „straduinta” popoarelor, natiilor, etniilor, religiilor/ bisericilor, cultelor, grupurilor financiare mondiale pentru obtinerea in folosul lor a puterii materiale si spirituale. Eforturi de mii de ani susţinute mai ales prin uciderea a sute de milioane de oameni de-a-lungul secolelor de „civilizatie umana” ca o consecinta a cruciadelor / luptelor / razboaielor / revolutiilor / impunerii asa ziselor ideologii pentru „suprematia civilizatiilor si a doctrinelor” pe aceasta planeta minuscula la dimensiuni interplanetare / cosmice, la nivel galactic.

Subsumarea acestor zbateri de mii de ani ale omenirii la pozita pe care omenirea o are in univers, ne-ar putea ajuta sa constatam cat de mici suntem: nu numai din punct de vedere al spatiului, al dimensiunilor ci, mai ales, din punct de vedere al aspiratiilor, moralităţii, scopurilor si tintelor pe care le avem in evolutia umanitatii si a ce am reusit sa facem in inscrierea civilizatiei umane pe/la scara cosmica.

Poate ajută aceasta mica incursiune fie ea şi numai dimensioanala sa intelegem mai bine cat de meschine si absolut nesemnificative sunt toate eforturilor de obtinerea puterii si incercarile de „cocotare” pe scara imaginara a „valorilor” de la aparitia umanităţii si pana in zilele noastre , aceste marunte zbateri pentru „a fi cei mai puternici”!

Aşi dori sa subliniez si faptul ca sursa adevaratei puteri nu vine din lucrurile materiale, ci din ceea ce mintea umana poate sa cunoasca, sa cuprinda, sa inteleaga din măreţia şi perfecţiunea naturii şi să aplice lecţiile primite: puterea umana isi are sursa in cunoastere.

Copleşitoarele sentimente ce m-au cuprins la vederea fenomenalelor imagini ale pământului văzut din spaţiu, ale sistemului solar, Căii Lactee, a altor constelaţii şi aglomerări de galaxii, de găuri negre m-au determinat să revin cu aceste comentarii privind raportul dintre omenire şi cosmos determinate de ceea ce vedem prin fereastra spre cer deschisă de telescopul Hubble.

ALTE CONSTELAŢII.

Red supergiant star

Galaxy 3c321 death star galaxy

The eagle nebula stellar

Orion nebula cave of glowing gas

Hubble deep field

Galactic centre full field

Hubble coveint

X X X

Mi se pare a fi foarte semnificativ faptul ca, umanitatea, dezvoltata pe o „miliardime de pixel de cer”, cu totul de ignorat la scara universala, stiind cat de nesimnificativi suntem in raport cu dimensiunile universului si ca suntem extrem de fragili fata de fortele / dimensiunile / standardele / cosmice, noi, oamenii, ne batem intre noi de cand existam pentru putere, dominatie, suprematie a raselor, doctrinelor, religiilor, pe un petec de spatiu ce reprezinta planeta PAMANT, considerandu-ne „buricul” universului!!!?? [Dupa cum evolueaza lucrurile, slaba nadejde sa ne redresam si sa apucam pe o cale care sa ne deschida perspectiva unui progres].

Ce ar putea spune alte civilizatii care ne-ar putea vedea? Presupun ca ar gandi: lasa-i in „sosul” lor de inconstienti sa se distruga; daca le-ar veni mintea la cap, vom vedea daca sunt in stare sa intre in randul entitatilor cat de cat rationale în aşa fel încât umanitatea sa fie abordabila.

În acest context are o izbitoare forţă de analiză-sinteză fraza cu care, un bun prieten şi coleg a formulat-o după ce a văzut setul de imagini din cosmos transmise de Hubble:

Se mai dă "mare"... cineva ?

Surse:

YouTube

www.descopera.ro