Sunt oripilat !

Percepţia unui român de rând despre

„o zi normală din România anului 2010”

În ultimile două zile am extras din relatările presei evenimente, fapte, declaraţii care constituie, după părerea mea, caracteristica vieţii sociale şi politice din România de azi.

Jalnice constatări, deplorabile imagini, cutremurătoare realităţi!

Flash-uri din presa scrisă şi emisiuni TV.

· Numeroase legături de familie – năşiri – la lumina zilei între unii din „stâlpii cetăţii” ai societăţii româneşti şi lumea interlopă. Copiii din familia lui Bercea Mondialu au ca naşi pe: Mircea Băsescu-fratele preşedintelui României, prim vice preşedintele PD-L Stolojan, o judecătoare, un procuror-şef. Familia respectivă are în 4 ani 37 de dosare penale din care 36 au NUP.

Ultima replică stupefiantă a lui Mircea Băsescu la întrebarea de ce este naş în asemenea condiţii: „Şi care-i problema?”, poate are legătură cu faptul că în campania prezidenţială Traian Băsescu a fost oaspetele de onoare al lui Bercea Mondialu în fieful acestuia şi şi-a onorat această calitate cu o plăcere nedisimulată?

Ne mai mirăm că justiţia, legea, ordinea, bunul simţ şi normalitatea au dispărut din viaţa publică a ţării?!

· Premierul clamează de un an desfiinţarea – fără excepţii - a „pensiilor nesimţite”, dar proiectul de lege privind sitemul unitar de pensii pus în discuţia parlamentului de către guvern în ian 2010 conţine excepţii ce menţin la nivel ridicat [nesimţit] pensiile poliţiştilor, ale militarilor, din serviciile secrete şi ale funcţionarilor publici din penitenciare.

Unde-i principiul contributivităţii?

Când ne-a minţit primul ministru?

· Primarul oraşului Rm Vâlcea a fost condamnat definitiv la închisoare pentru fapte penale. „Prietenii” au organizat şi obţin semnături de la cetăţenii din regiune pentru o cerere ca acesta să fie oficial declarat cetăţea de onoare al urbei. Şi după condamnare, fostul primar rămâne membru al PD-L.

Stupefiantă „opinie publică” !

· Pentru lucrări de reabilitare a drumului Naţional 12 Topliţa –Sândominic în valoare de 200 milioane de euro s-a organizat o licitaţie al cărui rezultat a fost aprobat şi de organele Uniunii Europene care acoperă jumătate din valoare. Deoarece condiţiile iniţiale au fost complet schimbate prin „grija” Companiei Naţionale de Autstrăzi şi Drumuri Naţionale – inclusiv prin schimbarea executantului lucrării şi datorită nerespectării flagrante a condiţiilor tehnice, UE a respins proiectul iar lucrarea nu mai este eligibilă pentru folosirea fondurilor europene; deci nu mai dă bani. În aceste condiţii de măsluire a atribuirii lucrării, Statul (adică noi, contribuabilii) trebuie să plătească încă 100 de milioane de euro pe o lucrare „ dedicată” unui anume beneficiar, mult mai prost executată, ce nu respectă condiţiile minime din caietul de sarcini.

Este unul din nenumăratele cazuri de deturnare de fonduri şi acceptare de costuri mult mai mari ca cele prezentate la licitaţie, nejustificate.

Cine şi cum pune ordine în cheltuirea a sute de milioane de euro pe nimic? [numai pentru ochii frumoşi !?]

Alo, poliţia, procuratura, justiţia, Autoritatea special înfiinţată în acest scop – unde sunteţi?

Alo, Guvernul, Preşedinţia, până când?

· Epurarea cadrelor de conducere din ministere, prefecturi etc şi înlocuirea lor cu „specialişti de partid” [oare este întâmplătoare repetarea situaţiei de a avea ca specialişti cadre de partid acum, când „am condamnat comunismul”?!]. Epurarea care s-a efectuat în 2009 pe criterii „de loialitate” faţă de premier şi faţă de partidul de guvernământ a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională. Astfel Statul ( adică noi, contribuabilii) suntem obligaţi să plătim pentru incompetenţa premierului în ale Constituţiei [deşi este cadru universitar cu specializarea în drept constituţional!!] care-l face să emită ordonanţe de urgenţă ilegale.

Când şi cum vor plăti cei vinovaţi şi nu noi, cei mulţi şi..... contribuabili /plătitori nătângi şi.... vinovaţi pentru că tăcem!?

· Printr-o hotărâre judecătorească (de primă instanţă), unui din urmaş al boierului Buzescu împroprietărit în 1866, descendent al fraţilor Buzeşti (ce au fost generali ai lui Mihai Viteazul) i-au fost retrocedate 63.000 de hectare de teren împădurit, cu toate că pentru terenurile respective s-au emis în zeci de ani anterior câteva mii de alte acte de proprietate care ar trebui anulate.

· Ce fel de legi sunt în România care permit asemenea aberaţii?

· Ce „jurişti” – parlamentari au lucrat şi legiferat aemenea acte normative – legi – ciur ce permit hotărâri halucinante?

· Atacuri energetice şi flăcări violet – vinovate pentru pierderea alegerilor prezidenţiale din dec 2009 de M Geoană clamate de el. soţia sa şi stafu, l său de campanie electoralăprin declaraţii publice, televizate.

Chiar aşa se câştigă / se pierd alegerile prezidenţiale în România?

E de râsul lumii !

· Cadavrul mumificat al unui bătrân ieşean a fost descoperit în apartamentul său după trei ani de la deces. Nimeni, între timp, nu s-a sezizat de dispariţia sa; nici un interes din partea nimănui.

Unde o fi omenia atât de clamată de români ? Impreună cu moralitatea şi bunul simţ s-au dus pe apa sâmbetei!

Una din cele mai văzute „figuri” la emisiunile de „divertisment şi mondenităţi” ale TV este Viorel Lis care preferă ipostaza de june prim, „proaspăt” căsătorit” şi îndrăgostit lulea.

Unde s-a pierdut bunul simţ (dacă a existat cândva!)– atât al acestui neica-nimeni cât şi al realizatorilor de astfel de emisiuni?

Când te gândeşti că acestea sunt doar „spicuiri” din presă, sunt fapte ce au fost publicate; ele reprezintă numai vârful icebergului!!

Şi cu aceste oribile realităţi şi în aceste condiţii, îmi pun întrebarea: oare noi, oamenii „de rând”, modeşti din punct de vedere financiar [dar nu modeşti ca intelect, moralitate şi probitate ( modestie în care excelează toţi cei ce fac parte din categoria exemplelor de mai sus)], mai avem vreo şansă să trăim cât de cât într-o stare de normalitate şi moralitate acceptabilă?

Mira-m-aşi!

Am mari dubii!

În ceea ce mă priveşte, sunt unul din oamenii care, curând, voi spune adio acestei vieţi fără nici o părere de rău şi din cauza celor care, cu o perseverenţă demnă de ţeluri mai nobile, ne-au creiat aceste condiţii mizerabile( se aude d-le preşedinte Băsescu?). Mă oripilează însă gândul că voi, cei mai tineri, veţi suporta mult timp asemenea monstruozităţi.

Cu aceasta răspund şi întrebării unui prieten din Viena care doreşte să ştie „cum apreciezi pentru moment situatia politico-economica de la voi?”

Sorin 302