Delfinii ca persoane? Oamenii de ştiinţă spun da

Delfinii ca persoane? Oamenii de ştiinţă spun da

"Cea mai potrivită definiţie a lor este: persoane ne-umane", spun ei. Modul în care acestea comunica este similar cu cel al omului şi mult mai strălucitor decat al cimpanzeilor.



Definiţia de animale inteligente nu este suficientă: delfinii sunt mult mai asemănători oamenilor decât se crede de obicei. O serie de studii asupra comportamentului lor, efectuate de universităţi a arătat că modul în care comunică este similar cu cel al oamenilor şi este mai strălucitor decât al cimpanzeilor. O serie de teorii susţinute de studii anatomice arată că creierul delfinilor are multe caracteristici cheie/hotărâtoare asociate cu inteligentă dezvoltată. Pentru acestia, cercetătorii susţin că este inacceptabil moral să ţii aceste animale inteligente în parcuri de distracţii sau de a-i ucide pentru producerea de alimente sau de a-i pescui. Aproximativ 300.000 de balene, delfini şi marsuini mor în acest fel în fiecare an.



CREIERE MARI ! – “creierul de delfini este mai mare decât al nostru în termeni absoluţi şi al doilea după creierului uman, atunci când se ia in considerare raportul fata de mărimea corpului" a declarat Lori Marino, Zoolog la Universitatea Emory din Atlanta - Georgia publicatiei Times Online; acesta a folosit fMRI pentru a realiza harta creierelor speciilor de delfini şi le-a comparat cu cele ale primatelor. "Neuroanatomia sugerează continuitatea psihologică între oameni şi delfini şi are implicaţii profunde pentru etica de interacţiune om-delfin", adăugat el. Delfinii au fost mult timp recunoscuti ca fiind printre cele mai inteligente, dar mulţi cercetători i-au clasificat după cimpanzei care pot ajunge la inteligenta/mintea unui copil de trei ani, după cum au arătat unele studii. Recent, cu toate acestea, o serie de studii comportamentale au sugerat faptul că delfinii, în special unele specii cum ar fi bottlenose, s-ar putea sa fie mai inteligenti decât primatele. Studiile arata ca delfinii au personalitati distincte, un puternic sentiment de sine si capacitatea de a gândi anticipativ.



INTELIGENŢĂ DEZVOLTATĂ - Într-un studiu, Diana Reiss, Profesor de psihologie la L 'Hunter College din New York a arătat că delfinii bottlenose se pot recunoaşte ei însisi într-o oglindă şi o folosesc pentru a controla diverse părţi ale corpului lor, o capacitate care până acum a fost considerat a fi limitata la oameni şi la maimuţele mari. Şi animalele în captivitate, de asemenea, au avut capacitatea de a învăţa limba rudimentara bazată pe simboluri; acestea pot rezolva probleme complexe, în timp ce cei care trăiesc în libertate au comportamente care presupun structuri sociale complexe şi un nivel ridicat de stări emotionale sofisticate. Într-un caz recent, un delfin salvat dintr-un accident, în timpul convalescenţei de trei săptămâni într-un Delfinariu în Australia, a învăţat şmecheria să stea pe coada. Dupa ce a fost lansat înapoi in libertate, oamenii de stiinta au fost surprinsi sa-şi dea seama că delfinul a avut abilităţi să predea camarazilor sălbatici ce a învăţat nou în timpul cât s-a aflat în captivitate. Iar unele exemplare care trăiesc în largul Australiei de Vest au învăţat să păstreze bureţii pe botul lor pentru a se proteja în timp ce caută peşti spinoşi pe fundul oceanului.



SE COMPORTA COMPLEX -- O serie de teste arată, de exemplu, cum delfinii sunt capabili să coopereze cu o precizie militară ca să încercuiască bancurile de peşti în timpul pescuitului; aceste teste au ridicat întrebări despre structurile creierului care stau la baza acestui comportament. Cercetatorii au descoperit ca dimensiunea creierului variază extrem de mult în rândul speciilor de cetacee mici, cum ar fi delfinul Gange, până la mai mult de 10 kg pentru balene sperma, al cărui creier este cea mai mare din lume. Cand vine vorba de inteligenta, cu toate acestea, dimensiunea creierului este mai puţin importantă decât proporţia sa fată de corp. Marino şi colegii săi au descoperit că cortexul cerebral de delfini este atât de dezvoltat încât "relaţiile anatomice duc la posibilitatea de a dezvolta abilităţi cognitive şi este al doilea după creierul uman”. Şi cortexul cerebral al delfinilor bottlenose are conformaţia cu aceleaşi răsuciri de falduri, care este strâns legată de inteligenţa umană. Aceste falduri duce la creşterea volumului cortexului cerebral şi la capacitatea celulelor creierului de a se conecta între ele. "În ciuda evoluţiei care a mers de-a lungul unei traiectorii diferite pentru oameni, creierul de cetacee are caracteristici care sunt corelate cu complexe de informaţii" spune Marino. Reiss şi Marino vor prezenta concluziile lor la o conferinţă în San Diego, California luna viitoare, concluzionând că noi dovezi cu privire la informaţii asupra delfinilor face dezgustător moral de a-i maltrata. Împreună Thomas White, profesor de etică la Loyola Marymount University, cred că delfinii ar trebui să aibă drepturi: "Cercetare ştiinţifică. . . sugerează că delfinii sunt "persoane ne-umane", care se califică pentru legitimitate morală ca indivizi “.


(Conform unei traduceri sui-generis)


Din www.Giornalettismo.com - Articol publicat în 4 ianuarie 2010