Mii de tăbliţe şi cilindri de argilă au fost descoperite în teritoriul dintre fluviile Eufrat şi Tigru printre ruinele vechilor oraşe sumeriene începând din anul 1840 de sir Austen Henry Layad. Ele reprezintă cele mai vechi dovezi scrise ale înaintaşilor noştri. Aceste înscrisuri conţin: contracte, texte de legi, dispoziţii, documente de căsătorie, prescripţii medicale, scrieri teologice şi filozofice precum şi cea mai veche hartă din lume a stelelor.
După J.van Helsing, ştiinţa datează începutul culturii sumeriene între anii 4000 – 3800 î.Hr. După Daniel Schmidt, Sumerienii au locuit în Mesopotamia în spaţiul dintre Tigru şi Eufrat şi se presupune că au existat între anii 3000 – 1000 î.Hr. (Enigme ale civilizaţiilor dispărute, ed. Prietenii cărţii, 2002). Ei au avut limbă scrisă, posedau cunoştinţe-noţiuni de matematică, fizică, astronomie/astrologie, chimie şi medicină. Nu se cunosc originea şi cum au dispărut.
Printre multe altele, în tăbliţele de scris sumeriene există relatări privind sistemul nostru solar, modul cum acesta s-a format şi a evoluat precum şi despre evoluţia omului pe pământ.
„Harta stelelor VA/243” de la muzeul Pergamon din Berlin reprezintă sistemul nostru solar aşa cum este cunoscut astăzi (deci inclusiv cu planetele Uranus, Neptun şi Pluto) şi a fost reprezentată la scară pe cilindrii de argilă de către astronomii din antichitate. [Rămâne o enigmă existenţa unei asemenea hărţi precise şi complete din acele timpuri – (dacă nu se iau în considerare scrierile descifrate de pe tăbliţele sumeriene), având în vedere că, mult mai târziu, ştiinţa din sec XIX şi XX a descoperit trei planete( Uranus – în 1881, Neptun-în 1846 şi Pluto-în 1930). Deci cunoştinţe foarte avansate şi precise într-o civilizaţie de acum 5-6000 de ani!].
Traducerile textelor înscrise pe tăbliţe şi cilindrii sumerieni arată geneza Pământului: planeta Pământ, împreună cu Luna s-au format prin două coliziuni la interval de cca 3600 de ani pământeni dintre un satelit a unei planete ce nu făcea parte din sistemul nostru solar (Nibiru) şi planeta-origine a Pământului din care s-au desprins şi au fost proiectate pe o nouă orbită Terra şi Luna.
Cel mai important document scris în Mesopotamia este „Epopeea Atrahasis” şi povesteşte despre perioada dinainte de potop şi despre evoluţia omului pe pământ. Ea relatează despre anunnaki (cei veniţi din cer pe pământ) veniţi în urmă cu cca 450.000 de ani tereştri de pe planeta Nibiru pentru a exploata aurul de care aveau urgentă nevoie pe planetele lor. În acele vremuri Pământul se afla în mijlocul celei de a doua ere glaciare. Colonizarea întreprinsă de anunnaki a început în Mesopotamia, acolo unde terenul era propice pentru lucrările de escavare a aurului.
Listele regale (conţinute în tăbliţele sumeriene) descriu aşezările, perioadele de guvernare a stăpânitorilor, numele conducătorilor şi evenimente.
Din însemnările şi descrierile sumerienilor rezultă clar că a fost creiat artificial primul om, cu scopul precis: să lucreze pentru zei. Aceasta s-ar fi petrecut la cca 144.000 de ani după aterizare. Aceasta ar însemna că Homo Sapiens, strămoşul nostru, a fost creat înainte cu cca 300.000 de ani şi că la venirea lor, anunnaki au găsit un contemporan primitiv – omul de Neanderthal.
De la începuturile experienţelor până la primul „Adam” – om-muncitor – a trecut o lungă perioadă până a se găsi combinaţia genetică dorită şi necesară anunnaki-lor.
Despre aceste experimente , încrucişări şi fiinţe mixte nu numai sumerienii au pomenit în scrierile lor ci şi alte culturi din întreaga lume (cum ar fi babilonienii şi cea dezvoltată pe teritoriile Japoniei).
După textele sumeriene, unul din conducătorii acestei civilizaţii extraterestre era favorabil dezvoltării omului-muncitor creiat în mod natural, să nu fie distrus după folosirea sa ca sclav, spre deosebire de alţi conducători care au provocat un potop pentru distrugerea rasei umane. Astfel acest conducător binevoitor a ajutat un mesopotamian să se salveze într-o barcă (iată versiunea sumeriană a potopului şi a lui Noe).
* * *
O asemenea ipoteză reieşită din traducerea textelor sumeriene, multiplică sursele privind geneza omului, dar şi susţine varianta existenţei unei intervenţii extraterestre în evoluţia umanităţii, în dezvoltarea civilizaţiei umane (descrisă în articolul „Civilizaţia umană. Plauzibilitatea extratereştrilor” din 08 mart 2007) postat pe blog Yahoo! 360°.
Sursă: Jan van Helsing - Să nu atingi această carte, ed Antet XX Express, Filipeştii de Târg, Prahova, www.antet.ro
După J.van Helsing, ştiinţa datează începutul culturii sumeriene între anii 4000 – 3800 î.Hr. După Daniel Schmidt, Sumerienii au locuit în Mesopotamia în spaţiul dintre Tigru şi Eufrat şi se presupune că au existat între anii 3000 – 1000 î.Hr. (Enigme ale civilizaţiilor dispărute, ed. Prietenii cărţii, 2002). Ei au avut limbă scrisă, posedau cunoştinţe-noţiuni de matematică, fizică, astronomie/astrologie, chimie şi medicină. Nu se cunosc originea şi cum au dispărut.
Printre multe altele, în tăbliţele de scris sumeriene există relatări privind sistemul nostru solar, modul cum acesta s-a format şi a evoluat precum şi despre evoluţia omului pe pământ.
„Harta stelelor VA/243” de la muzeul Pergamon din Berlin reprezintă sistemul nostru solar aşa cum este cunoscut astăzi (deci inclusiv cu planetele Uranus, Neptun şi Pluto) şi a fost reprezentată la scară pe cilindrii de argilă de către astronomii din antichitate. [Rămâne o enigmă existenţa unei asemenea hărţi precise şi complete din acele timpuri – (dacă nu se iau în considerare scrierile descifrate de pe tăbliţele sumeriene), având în vedere că, mult mai târziu, ştiinţa din sec XIX şi XX a descoperit trei planete( Uranus – în 1881, Neptun-în 1846 şi Pluto-în 1930). Deci cunoştinţe foarte avansate şi precise într-o civilizaţie de acum 5-6000 de ani!].
Traducerile textelor înscrise pe tăbliţe şi cilindrii sumerieni arată geneza Pământului: planeta Pământ, împreună cu Luna s-au format prin două coliziuni la interval de cca 3600 de ani pământeni dintre un satelit a unei planete ce nu făcea parte din sistemul nostru solar (Nibiru) şi planeta-origine a Pământului din care s-au desprins şi au fost proiectate pe o nouă orbită Terra şi Luna.
Cel mai important document scris în Mesopotamia este „Epopeea Atrahasis” şi povesteşte despre perioada dinainte de potop şi despre evoluţia omului pe pământ. Ea relatează despre anunnaki (cei veniţi din cer pe pământ) veniţi în urmă cu cca 450.000 de ani tereştri de pe planeta Nibiru pentru a exploata aurul de care aveau urgentă nevoie pe planetele lor. În acele vremuri Pământul se afla în mijlocul celei de a doua ere glaciare. Colonizarea întreprinsă de anunnaki a început în Mesopotamia, acolo unde terenul era propice pentru lucrările de escavare a aurului.
Listele regale (conţinute în tăbliţele sumeriene) descriu aşezările, perioadele de guvernare a stăpânitorilor, numele conducătorilor şi evenimente.
Din însemnările şi descrierile sumerienilor rezultă clar că a fost creiat artificial primul om, cu scopul precis: să lucreze pentru zei. Aceasta s-ar fi petrecut la cca 144.000 de ani după aterizare. Aceasta ar însemna că Homo Sapiens, strămoşul nostru, a fost creat înainte cu cca 300.000 de ani şi că la venirea lor, anunnaki au găsit un contemporan primitiv – omul de Neanderthal.
De la începuturile experienţelor până la primul „Adam” – om-muncitor – a trecut o lungă perioadă până a se găsi combinaţia genetică dorită şi necesară anunnaki-lor.
Despre aceste experimente , încrucişări şi fiinţe mixte nu numai sumerienii au pomenit în scrierile lor ci şi alte culturi din întreaga lume (cum ar fi babilonienii şi cea dezvoltată pe teritoriile Japoniei).
După textele sumeriene, unul din conducătorii acestei civilizaţii extraterestre era favorabil dezvoltării omului-muncitor creiat în mod natural, să nu fie distrus după folosirea sa ca sclav, spre deosebire de alţi conducători care au provocat un potop pentru distrugerea rasei umane. Astfel acest conducător binevoitor a ajutat un mesopotamian să se salveze într-o barcă (iată versiunea sumeriană a potopului şi a lui Noe).
* * *
O asemenea ipoteză reieşită din traducerea textelor sumeriene, multiplică sursele privind geneza omului, dar şi susţine varianta existenţei unei intervenţii extraterestre în evoluţia umanităţii, în dezvoltarea civilizaţiei umane (descrisă în articolul „Civilizaţia umană. Plauzibilitatea extratereştrilor” din 08 mart 2007) postat pe blog Yahoo! 360°.
Sursă: Jan van Helsing - Să nu atingi această carte, ed Antet XX Express, Filipeştii de Târg, Prahova, www.antet.ro
Un comentariu:
Buna ziua
Imi poti spune te rog sursa pe care se bazeaza acest rezumat despre originea noastra?
As ramane recunoscator
vineri.seara@yahoo.com
Trimiteți un comentariu